174991 – 07042025 – Asociația Cuturală Ion Voicu, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, Universitatea Națională de Muzică Bucuresti și Filarmonica George Enescu, invită publicul, în perioada 7-12 Aprilie 2025, la București, la prima ediție a Concursului Internațional de Vioara „Ion Voicu”.
Cu participarea unor tineri virtuoși violoniști din peste 13 țări, prima și a doua etapă se va desfășura la Universitatea Națională de Muzică București, în perioada 7-10 aprilie. Finaliștii vor fi acompaniați de Filarmonica „George Enescu”, sub bagheta Maestrului Gabriel Bebeșelea în data de 12 aprilie 2025, începând cu ora 18.00, la Ateneul Român. Finaliștii vor concura pentru trei premii în valoare de 6000 euro, 4000 euro și 2000 euro, precum și premii speciale pentru cea mai bună interpretare a unei lucrări solo compusă de Ion Voicu, respectiv premiul pentru „Cel mai promițător tânăr talent”.
Concursul Internațional de Vioară Ion Voicu își propune să onoreze moștenirea renumitului violonist român Ion Voicu și să ofere o platformă tinerilor violoniști pentru a-și demonstra abilitățile pe o scenă internațională.
Prezentatorul evenimentului este Marius Constantinescu, iar juriul este compus din renumiții violoniști Mihaela Martin, în calitate de președintă, George Tudorache, director artistic, Lucie Robert, Pavel Vernikov și Alexandru Tomescu, custodele viorii Stradivarius Elder-Voicu.
Ion Voicu (8 octombrie 1923, București – 24 februarie 1997, București), fost elev al lui George Enescu, s-a născut într-o familie de muzicieni de etnie romă: bunicul său, Nicolae Voicu, fusese violoncelist, iar tatăl său, Ștefan Voicu, a cântat la vioară și contrabas. Printre cei care l-au inițiat pe Ion Voicu în studiul viorii s-au aflat Garabet Avakian și Vasile Filip, pentru ca la 14 ani să dea examenul de admitere la „Academia Regală de Muzică”, unde a intrat direct în anul V. Fiind admis la Academia Regală de Muzică din București, a reușit să absolve cursurile, care durau șapte ani, în doar trei ani, în 1940. Profesor și îndrumător i-a fost Constantin Niculescu. Primul său loc de muncă a fost cel de violonist în Orchestra Națională Radio, dirijată de celebrul dirijor olandez Willem Mengelberg. A devenit solistul acestui ansamblu, uimind criticii acelei vremi. La unul din concertele sale a atras atenția lui George Enescu, care i-a oferit lecții gratuite. În anul 1946, Yehudi Menuhin a organizat la București un concurs muzical, iar Ion Voicu a obținut primul loc. Din 1954, Ion Voicu a studiat la Conservatorul Ceaikovski cu violoniști celebri ca George Enescu și David Oistrakh. În cei 50 de ani de carieră, Ion Voicu a susținut sute de concerte în întreaga lume: la Paris, New York, Londra, Roma, Viena, Tokyo sau Berlin. Cele peste 100 de LP-uri și CD-uri cu înregistrări ale concertelor sale i-au adus faima peste tot. De la opere uitate și readuse în actualitate, până la lucrări noi, scrise special pentru el de compozitori români și străini, din repertoriul lui Voicu nu a lipsit nimic. A cântat alături de Yehudi Menuhin, David Oistrakh, Leonid Kogan sau Igor Oistrakh.
Prin Decretul nr. 3 din 13 ianuarie 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, solistului concertist Ion Voicu i s-a acordat titlul de Artist al Poporului din Republica Populară Română „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii și artelor plastice”. Statul român i-a dat maestrului în folosință o vioară „Stradivarius”, fabricată în 1702, care a aparținut lui Joseph Joachim.
Ion Voicu a fost directorul Filarmonicii „George Enescu” din București timp de 10 ani. A contribuit la crearea „Orchestrei de Cameră” în 1969, cunoscută în întreaga Europă și prezentă la cele mai importante festivaluri muzicale internaționale.
