174182 – 02012025 – Atunci când Spiru Haret și-a început reforma educațională de succes, pentru mulți rămasă reper în istoria țării, România avea copiii concentrați mai ales în zona rurală. Astfel, măsurile lui bune au avut avantajul că au putut fi duse direct unde se afla larga majoritate a beneficiarilor, având astfel un impact major și cumulat.
În prezent, deși România are încă un mediu rural puternic, copiii nu mai sunt acolo concentrați majoritar, o majoritate ușoară a acestora aflându-se concentrată în mediul urban (dar toți se pot regăsi online, dacă căutăm condițiile concentrării după modelul Spiru Haret).
Ca ministru, sunt responsabil și să mă duc acolo unde sunt copiii și cei care au nevoie de educație, dar și să nu lăsăm pe nimeni în urmă. Copiii români se află acum în două Românii, una mai rurală și una mai urbană, cu performanțe educaționale extrem de diverse, în defavoarea mediului rural, ceea ce le poate afecta succesul în viață. În consecință, în acest scurt text, vreau să punctez angajamentul specific al Programului de Guvernare 2024-2028 pentru România tradițională (suprapusă aici major cu mediul rural), fără ca asta să anuleze angajamentul meu și al Guvernului pentru întregul sistem de educație-cercetare din țară.
Încep prin a spune că viziunea mea ca ministru este că România tradițională trebuie susținută major pe linia educației, astfel încât copiii să se poată forma adecvat acolo unde se află, dar să le dăm și șansa de mobilitate rural-urban atunci când o doresc. În general, mobilitatea educațională și a ocupațiilor rural-urban trebuie crescută, cu scopul dezvoltării într-o Românie euroatlantică pentru toți. Prin Programul de Guvernare 2024-2028 (https://gov.ro/ro/obiective/strategii-politici-programe/program-de-guvernare-2024-2028&page=1), în zona educației-cercetării, sunt angajate mai multe măsuri pentru mediul rural, alături de măsuri majore în alte ministere, împreună constituind oferta Guvernului României pentru România tradițională. Pe linia sistemului pe care eu îl reprezint ca ministru, punctez următoarele aspecte mai importante care vor fi implementate, unele mai noi, altele continuând demersurile anterioare:
- Pentru școlile din mediul rural (alături de cele din mediul urban), urmărim dezvoltarea infrastructurii educaționale (ex. mobilier și alte dotări, microbuze școlare electrice etc.), care, alături de Programul național „Masă sănătoasă”, pot avea un impact important în reducerea abandonului școlar, pe lângă creșterea calității vieții și motivației școlare. De fapt, mediul rural beneficiază direct și major de programul național de prevenție a abandonului școlar (PNRAS – https://www.edu.ro/etichete/pnras).
- Prin PNRR s-au angajat deja trei mari campusuri rurale, în județele Bistrița-Năsăud, Galați și Gorj, a căror implementare eficientă o vom continua. Unele școli din mediul rural au un număr atât de mic de copii și dotări atât de slabe, încât o soluție potențială este gruparea celor din aceeași zonă în campusuri școlare rurale, care să asigure copiilor educație de calitate și condiții excelente de învățare, iar profesorilor condiții demne de rolul pe care îl au.
- În Programul de Guvernare este angajată și construcția de creșe în mediul rural, pentru a acoperi mai bine nevoile copiilor și părinților acestora din acest mediu.
- Copiii din mediul rural trebuie să aibă acces la studii superioare, ca o cale majoră spre succesul social, de aceea, voi menține și voi dezvolta locurile specifice din universități dedicate absolvenților din mediul rural.
- Așa cum am spus în introducere, copiii din mediul rural trebuie să se întâlnească cu ceilalți copii și cei mai buni profesori și cele mai atractive resurse educaționale și online – unde poți face o reformă după modelul Spiru Haret: eSpiruHaret2.0 –, ceea ce înseamnă că procesul de digitalizare este unul fundamental în acest caz. Aici, în colaborare cu ministerul care are în portofoliu digitalizarea, urmărim digitalizarea școlilor din mediul rural – dotarea școlilor cu echipamente digitale și acces la internet de mare viteză, lucruri care vor facilita educația online și, în final, modernizarea procesului educațional, inclusiv alfabetizarea științifică și protecția față de pseudoștiință.
- Nu în ultimul rând, cred că formarea adulților este importantă și pentru mediul rural, deschizând noi oportunități practice-ocupaționale și culturale, inclusiv protecția față de manipulare și „fake news”.
- În fine, educația din mediul rural are nevoie să fie încurajată, valorizată și inspirată, de aceea, voi propune universităților și Academiei Române ca personalități academice să aibă prezențe și cursuri inspiraționale adaptate nevoilor lor în acest mediu, fizic și/sau online. Cu astfel de acțiuni s-a implicat cândva Universitatea românească din Cluj, prin marii ei profesori, în dezvoltarea mediului rural și urban mic al Transilvaniei după Marea Unire, cu consecințe benefice pentru ridicarea educațională și culturală a oamenilor și a țării.
În concluzie, România tradițională nu are voie să fie perdanta dezvoltării României euroatlantice și să se teamă de această cale europeană, ci trebuie să beneficieze din plin de această dezvoltare, iar măsurile propuse în educație-cercetare au un rol major în acest demers. Aștept ca de la anul să mă întâlnesc, prin vizite directe, cu copiii și oamenii acestei zone, astfel încât să pot afla mai multe informații despre nevoile și așteptările lor. Spun din nou, deoarece am pretenția că o cunosc deja destul de bine, având cunoscuți, prieteni sau rude care lucrează și/sau au absolvit școli în mediul rural. Dar, uneori, din astfel de întâlniri, apar și așteptări la care nici nu ne gândim în prezent.
Angajamentul meu ca ministru al educației și cercetării este că România euroatlantică nu poate exista fără România tradițională!
