174349 – 27012025 – Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberländer-Târnoveanu, a explicat, duminică, într-o conferinţă de presă, că pentru expoziţia ”Dacia. Un regat al Aurului şi Argintului”, a fost ales Muzeul Drents, din Assen, pentru că este un muzeu extrem de modern şi dinamic, cu cele mai moderne dotări pentru asigurarea securităţii pieselor, situat într-o provincie extrem de bogată şi industrializată a Olandei. Un alt argument a fost că muzeul Drents s-a remarcat prin organizarea unor mari expoziţii internaţionale, iar politica sa include prezentarea culturii şi civilizaţiilor mai puțin cunoscute ale lumii, cum este cea dacică.
În dimineața zilei de 25 ianuarie 2025 sediul Muzeului Drents din Assen, Regatul Țărilor de Jos, a fost ținta unui atac ce a vizat sustragerea unor artefacte aflate în expoziția „Dacia! Kingdom of Gold and Silver”. Explozia a spart mai multe ferestre, permițând hoților să pătrundă în muzeu, a declarat Debby Homans, un ofițer al justiției, în timpul unei conferințe de presă susținute la fața locului. Poliția investighează un vehicul suspect și îndeamnă locuitorii din apropiere să împărtășească orice filmare pe care le-ar putea avea despre explozie.
Prin spărtură au pătruns în sală mai multe persoane, care au sustras patru piese de patrimoniu: Coiful de aur de la Coțofenești (datat în secolele V-IV a. Chr.) și trei brățări dacice de aur de la Sarmizegetusa Regia (datate în a doua parte a secolului I a. Chr.), bunuri culturale fac parte din colecția Muzeului Național de Istorie a României.
Expoziția „Dacia! Kingdom of Gold and Silver” este parte a unei serii de expoziții cu tematică arheologică, coordonate de Muzeul Drents. Expoziția urma să se închidă în data de 26 ianuarie 2025.
Proiectul expozițional este realizat în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei – Cluj-Napoca, Muzeul Județean Buzău, Muzeul Național Secuiesc – Sfântu Gheorghe, Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” – Vaslui, Muzeul Județean de Istorie Brașov, Muzeul Civilizației Gumelnița – Oltenița, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” – Bacău, Complexul Național Muzeal Neamț, Muzeul Municipiului București – Muzeul George Severeanu, Muzeul Țării Crișurilor Oradea, Muzeul Național al Unirii – Alba Iulia, Muzeul Județean Mureș, Muzeul Național al Bucovinei, Complexul Muzeal Bistrița Năsăud, Muzeul Județean Ialomița, Muzeul Național al Banatului – Timișoara, Muzeul Județean Argeș.
În urma evenimentului, MAE a alertat ambasadele României din toate ţările vecine pentru a cere sprijin autorităţilor competente, iar poliţia olandeză a activat mecanismul de cooperare transfrontalieră şi a informat Interpol. Poliţiştii suspectează că furtul de la Muzeul Drents a fost o operaţiune planificată, iar anchetatorii caută acum filmările făcute de camerele de supraveghere şi adună relatări ale martorilor.
Duminică dimineaţă, Poliţia din Assen a făcut publice primele imagini de pe camerele de supraveghere, fiind vorba despre imagini de supraveghere alb-negru care arată trei persoane forţând o uşă exterioară, după care se poate vedea o explozie.
Jurnaliştii olandezi notează, citând un istoric, că în general astfel de obiecte sunt furate pentru a fi topite şi dau exemple similare, în care obiecte vechi, de mare valoare, nu au fost niciodată găsite.
Poliţia Română a deschis, din oficiu un dosar penal pentru furt calificat şi nerespectarea regimului armelor, muniţiilor şi materiilor explozive, dosar care va fi preluat de Parchetul General.
Muzeul Naţional de Istorie a României a informat că toate piesele aflate în Muzeul Drents, din Assen, au fost asigurate înainte de a fi trimise în Regatul Ţărilor de Jos, conform legislaţiei româneşti şi practicilor internaţionale referitoare la organizarea expoziţiilor. Potrivit informării, atât spaţiul, cât şi vitrinele în care erau prezentate bunurile de patrimoniu erau securizate şi aveau instalate sisteme de supraveghere, precum şi sisteme de alarmă conectate cu poliţia locală.
Ministrul culturii, Eppo Bruins, a declarat că Olanda va face tot ce poate pentru a recupera obiectele. „Aceste artefacte istorice au o importanță deosebită pentru România și moștenirea ei culturală”, a spus el.
Ministrul român de externe Emil Hurezeanu a vorbit cu omologul său olandez, Caspar Veldkamp, „subliniind semnificația culturală și simbolică excepțională a pieselor furate și subliniind „impactul emoțional profund pe care acest incident îl generează în România”.
