173897 – 27112024 – Comisia Europeană a prezentat primul pachet de toamnă al semestrului European după intrarea în vigoare, în aprilie 2024, a reformei noului cadru de guvernanță economică al UE.
Noul cadru vizează atingerea stabilității macroeconomice, creșterea economică și sustenabilitatea bugetară de către statele membre.
Se preconizează că în 2025 investițiile publice se vor intensifica în aproape toate statele membre, cu o contribuție semnificativă din partea Mecanismului de redresare și reziliență NextGenerationEU și a fondurilor UE în mai multe state membre.
Norme care țin cont de provocările bugetare
Noul cadru de guvernanță economică utilizează un indicator operațional unic – traiectoria multianuală a cheltuielilor nete ale statului membru. Cadrul introduce, de asemenea, o supraveghere bazată pe riscuri adaptată situației bugetare individuale a fiecărui stat membru și permite o ajustare bugetară treptată dacă este susținută de reforme și investiții specifice.
Noul cadru are în Vedere și reducerea treptată și realistă a datoriei publice, care au crescut semnificativ în urma pandemiei de COVID-19 și a crizei energetice ulterioare.
Promovarea reformelor și a investițiilor de stimulare a creșterii
Toate statele membre trebuie să includă în planurile pe termen mediu reforme și investiții conform priorităților și provocărilor comune ale UE identificate în recomandările specifice de țară în contextul semestrului European – tranziția verde și tranziția digitală, reziliența socială și economică, securitatea energetică și consolidarea capabilităților de apărare.
Evaluarea planurilor pe termen mediu
Comisia consideră că din cele 21 de planuri 20 îndeplinesc cerințele noului cadru și stabilesc o traiectorie bugetară credibilă pentru ca datoria statelor membre să aibă o traiectorie descendentă sustenabilă sau menținută la niveluri prudente. Este vorba despre următoarele state membre: Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Irlanda, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Suedia. Pentru aceste state membre, Comisia recomandă Consiliului să aprobe traiectoria cheltuielilor nete inclusă în planuri. În cazul Țărilor de Jos, Comisia a propus Consiliului să recomande o traiectorie a cheltuielilor nete conformă cu informațiile tehnice pe care Comisia le-a transmis în iunie.
Comisia evaluează încă planul pe termen mediu al Ungariei.
Pentru cinci – Finlanda, Franța, Italia, Spania și România – dintre cele 20 planuri pe termen mediu care au fost evaluate pozitiv de Comisie, traiectoria cheltuielilor nete se bazează pe o prelungire a perioadei de ajustare de la patru la șapte ani. Prelungirea este susținută de un set de angajamente în materie de reformă și investiții incluse în planuri.
Evaluarea proiectelor de planuri bugetare pentru 2025
De asemenea, Comisia a evaluat proiectele de planuri bugetare pentru 2025 prezentate de 17 state membre din zona euro.
Se consideră că opt state membre din zona euro respectă recomandările bugetare, în timp ce șapte nu le respectă integral, unul nu le respectă și unul riscă să nu le respecte:
Grecia, Cipru, Letonia, Slovenia, Slovacia, Italia, Croația și Franța sunt evaluate ca respectând recomandările, deoarece se preconizează că cheltuielile lor nete se vor încadra în plafoane.
Estonia, Germania, Finlanda și Irlanda sunt evaluate ca nerespectând pe deplin recomandările, deoarece se preconizează că cheltuielile lor nete anuale (Finlanda, Irlanda) și/sau cumulate (Estonia, Germania, Irlanda) vor depăși plafoanele respective.
Se consideră că Luxemburgul, Malta și Portugalia nu respectă pe deplin recomandarea: deși cheltuielile lor nete sunt preconizate a se situa în limitele plafoanelor, aceste state nu elimină treptat măsurile de sprijin de urgență în domeniul energiei până în iarna 2024-2025, astfel cum a recomandat Consiliul.
Se consideră că Țările de Jos nu respectă recomandarea, deoarece cheltuielile nete sunt estimate a depăși plafoanele.
Conform evaluării, Lituania riscă să nu respecte recomandarea, deoarece se preconizează că cheltuielile nete vor depăși ratele pe care Comisia le-ar considera ca fiind un prim pas adecvat în punerea în aplicare a noului cadru de guvernanță economică.
Următoarele etape în cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive
Procedura aplicabilă deficitelor excesive (PDE) este așa-numita „componentă corectivă” a Pactului de stabilitate și de creștere.
Actualul pachet de toamnă prezintă recomandările Comisiei privind traiectoriile multianuale ale cheltuielilor nete pentru corectarea deficitului excesiv pentru opt state membre (Belgia, Franța, Ungaria, Italia, Malta, Polonia, România și Slovacia) care fac în prezent obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive.
Pentru majoritatea acestor state membre, traiectoriile corective se bazează pe traiectoriile cheltuielilor nete pe care statul membru le-a stabilit în planul său pe termen mediu. Acest lucru este în concordanță cu asumarea națională a angajamentelor bugetare în conformitate cu noul cadru de guvernanță economică.
În absența unui plan sau a unei recomandări privind planul pe termen mediu, așa cum este cazul Belgiei și al Ungariei, traiectoria corectivă din recomandarea privind PDE se bazează pe traiectoria de referință de patru ani a Comisiei, actualizată pe baza celor mai recente date.
Pentru Austria și Finlanda, pachetul include o evaluare a respectării criteriului deficitului.
Austria a raportat un deficit preconizat peste valoarea de referință de 3% din PIB în 2024, iar previziunile Comisiei nu estimează o reducere în 2025 sau 2026. Prin urmare, Comisia va propune Consiliului să stabilească existența unui deficit excesiv
În cazul Finlandei, care a raportat, de asemenea, un deficit preconizat de peste 3 % din PIB pentru 2024, Comisia nu intenționează să propună deschiderea unei noi proceduri aplicabile deficitelor excesive, deoarece se estimează că deficitul nu va mai depăși valoarea de referință începând deja cu anul 2025, fără a fi nevoie de măsuri de politică suplimentare.
Rapoarte privind supravegherea ulterioară aplicării programelor
În cazul Ciprului, Greciei, Irlandei, Portugaliei și Spaniei, care au beneficiat de programe de asistență financiară, vor exista rapoarte de supraveghere, cu accent pe capacitatea de rambursare. Rapoartele concluzionează că toate cele cinci state membre își mențin capacitatea de a-și rambursa datoria.
În perioada următoare Consiliul și Eurogrupul vor discuta pachetul bugetar de toamnă al semestrului European și, după aprobare, Comisia va monitoriza respectarea angajamentelor statelor, care, la rândul lor, vor prezenta rapoarte privind punerrea în aplicare.
În următoarele săptămâni, Comisia va prezenta a doua parte a pachetului de toamnă al semestrului european, incluzând strategia anuală privind creșterea durabilă, recomandarea privind zona euro, raportul privind mecanismul de alertă și propunerea de raport comun privind ocuparea forței de muncă.
