173769 – 14112024 – Parlamentul European va decide joi, 14 noiembrie, dacă va fi amânată sau nu aplicarea prevederilor legii UE privind defrișarea, care asigură că produsele vândute în UE nu provin din defrișarea terenurilor,
Noul regulament, adoptat de Parlament la 19 aprilie 2023, propune combaterea schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității prin prevenirea defrișărilor legate de consumul UE de produse din bovine, cacao, cafea, ulei de palmier, soia, lemn, cauciuc, cărbune și hârtie tipărită. Deja în vigoare din 29 iunie 2023, prevederile sale urmează să fie aplicate începând cu 30 decembrie 2024 (sau 30 iunie 2025 pentru microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii înființate înainte de 31 decembrie 2020).
Comisia consideră că data aplicării dispozițiilor Regulamentului (UE) 2023/1115 care stabilesc obligații pentru operatori, comercianți și autoritățile competente, prevăzută la articolul 38 alineatul (2) din regulamentul respectiv, ar trebui amânată cu 12 luni, pentru a permite țărilor terțe, statelor membre, operatorilor și comercianților să stabilească mecanismele prin care să se asigure că își pot respecta obligațiile.
Astfel, propunerea de prorogare a unor termene de intrare în vigoare a noului regulament prevede că „Lista țărilor sau a părților acestora care prezintă un risc scăzut sau ridicat se publică prin acte de punere în aplicare care se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 36 alineatul (2), cel târziu la 30 iunie 2025”.
Înaintea votului de astăzi, vicepreședintele Parlamentului European, europarlamentarul Nicu Ștefănuță, membru al Grupului Verzilor, cere aplicarea Regulamentului privind reducerea defrișărilor și degradarea pădurilor (EUDR) fără modificări care i-ar slăbi impactul în ceea ce privește combaterea crizei climatice.
Ștefănuță atrage atenția că „Orice modificare sau întârziere a EUDR va face ca acest instrument să devină ineficient. Propunerile PPE nu doar că pun în pericol pădurile, dar trădează și sprijinul publicului european și compromit eforturile deja făcute de multe afaceri pentru a respecta această lege,” adaugă Ștefănuță.
Regulamentul face parte din strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, din noua strategie a UE pentru păduri pentru 2030 și din Pactul verde european.
Argumentele în favoarea EUDR se bazează pe constatarea că defrișările și degradarea pădurilor sunt rezultatul extinderii terenurilor agricole, pentru obținerea unor produse de bază care fac obiectul regulamentului și că UE poate contribui la combaterea schimbărilor climatice asigurându-se că aceste produse și lanțurile de aprovizionare nu sunt afectate de defrișări.
Evaluarea impactului regulamentului estimează că, în lipsa acestei intervenții, numai consumul și producția din UE a celor șase produse de bază ar putea provoca defrișarea a aproape 250.000 de hectare anual până în 2030.
Regulamentul stabilește norme obligatorii pentru operatorii și comercianții care introduc pe piața UE sau exportă de pe piața UE ulei de palmier, bovine, lemn, cafea, cacao, cauciuc și soia, dar și pentru o serie de produse derivate, cum ar fi ciocolata, mobila, hârtia tipărită și o serie de produse derivate din ulei de palmier (utilizate, de exemplu, în produsele de îngrijire personală).
Operatorii sunt obligați să urmărească traseul produselor de bază pe care le vând până la parcela de teren pe care au fost produse și stabilește crearea unui sistem de evaluare comparativă, care atribuie un nivel de risc legat de defrișarea și degradarea pădurilor (scăzut, standard sau ridicat) statelor membre ale UE și țărilor din afara UE.
Categoria de risc determină nivelul obligațiilor de diligență din partea operatorilor economici și al autorităților statelor membre de a efectua inspecții și verificări, sporind monitorizarea pentru țările cu risc ridicat și simplificând măsurile de diligență pentru țările cu risc scăzut.
Pentru a verifica dacă își îndeplinesc efectiv obligațiile, fiecare stat membru va trebui să efectueze controale cu privire la:
-
- 9 % dintre operatorii care comercializează produse provenite din țări cu risc ridicat, precum și 9 % din produsele de bază și produsele relevante introduse, puse la dispoziție pe sau exportate de pe piața lor de către țările cu risc ridicat;
- 3 % dintre operatorii care comercializează produse din țări cu risc standard;
- 1 % dintre operatorii care comercializează produse din țări cu risc scăzut.
