173215 – 19092024 – Miercuri, 18 septembrie 2024, a avut loc, la Palatul Parlamentului, reuniunea miniștrilor apărării în format București 9, găzduită de ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, și cu participarea reprezentanților din Polonia – în calitate de copreședinte, Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Ungaria.
Discuțiile celor două sesiuni de lucru s-au concentrat pe situația de securitate din regiune, marcată de amenințările în creștere ale Federației Ruse, precum și pe măsurile de consolidare a posturii de descurajare și apărare a Flancului Estic, de o manieră coerentă și robustă, de la Marea Neagră la Marea Baltică.
Cu privire la situația de securitate din regiunea Mării Negre și a Flancului Estic al NATO, ministrul apărării naționale a reiterat faptul că Federația Rusă rămâne cea mai importantă amenințare la adresa securității Aliaților, amenințările hibride fiind în creștere. De asemenea, au fost discutate evoluțiile de securitate generate de războiul de agresiune al Federației Ruse în Ucraina.
„Statele membre ale B9 sunt îngrijorate cu privire la situațiile generate în ultima vreme de pătrunderile neautorizate ale dronelor Federației Ruse în spațiul aerian al NATO – în Polonia, România, Letonia, precum și cu privire la escaladarea tensiunilor de-a lungul frontierelor Alianței. Am pledat, atât în consultările la nivel NATO, cât și în acest important format regional, pentru identificarea unor forme de răspuns coordonat la nivel aliat”, a subliniat ministrul apărării naționale.
Discuțiile din cadrul B9 au reprezentat o oportunitate pentru conturarea unei poziții comune a statelor de pe Flancul Estic, referitoare la măsurile de consolidare a posturii de descurajare și apărare, în pregătirea reuniunii miniștrilor din țările membre ale NATO, care va avea loc în luna octombrie.
„Apărarea colectivă rămâne scopul esențial al Alianței. Furnizarea forțelor și capabilităților cu grad ridicat de pregătire, precum și a infrastructurii rămân obiective esențiale în îndeplinirea acestei sarcini fundamentale. Dezvoltarea coridoarelor de mobilitate militară va asigura desfășurarea rapidă a forțelor și capabilităților aliate pentru întregul Flanc Estic”, a evidențiat ministrul Tîlvăr.
În cadrul sesiunilor de lucru, au fost aduse în atenție provocările cu care se confruntă Republica Moldova, stat puternic afectat de acțiunile hibride ale Federației Ruse, și nevoia acordării sprijinului necesar pentru integrarea europeană.
De asemenea, participanților la reuniunea B9 le-a fost transmis și un mesaj video din partea Statelor Unite ale Americii, prin adjunctul secretarului american al Apărării, Amanda Dory.
Ministrul Tîlvăr a mulțumit pentru prezență tuturor reprezentanților țărilor membre ale inițiativei București 9, subliniind, încă o dată, rolul important reprezentat de formatul B9 în promovarea intereselor de securitate ale regiunii noastre.
La finalul reuniunii, reprezentanții B9 au adoptat o Declarație Comună în care se arată că ”Rusia (…) rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității Aliaților. Nu putem ignora posibilitatea unui atac din partea Rusiei împotriva integrității teritoriale și a suveranității Aliaților, împreună cu alte activități provocatoare. După cum am spus de multe ori înainte, NATO nu caută confruntare și nu reprezintă nicio amenințare pentru Rusia.
Răspunsul la provocările hibride este în primul rând o prerogativă națională, dar, de asemenea, suntem gata să contribuim la eforturile aliate de a descuraja și de a ne apăra împotriva acțiunilor hibride în creștere ale Rusiei, inclusiv a celor desfășurate prin proxy. Acte de sabotaj, provocări la frontierele aliate, activități cibernetice rău intenționate, interferențe electronice, campaniile de dezinformare și influența politică malignă se numără printre acțiunile hibride îndreptate de Rusia împotriva Aliaților și a partenerilor noștri, care vizează destabilizarea securității euro-atlantice. Vom depune toate eforturile pentru a spori reziliența și capacitățile naționale pentru a consolida în mod eficient rezistența NATO, astfel încât să abordeze mai eficient aceste amenințări complexe. Angajamentul nostru de a apăra fiecare centimetru al teritoriului aliat este de ferm. În conformitate cu acest angajament, luăm măsuri atât la nivel național, cât și în comun, ca aliați, pentru a consolida securitatea frontierelor externe ale NATO/UE împotriva potențialelor amenințări hibride și convenționale.
Susținem inițiative de întărire a granițelor NATO/UE cu Rusia și Belarus, deoarece aceste proiecte vor consolida securitatea tuturor Aliaților NATO și a statelor membre UE.
Ne exprimăm profunda îngrijorare cu privire la incursiunile repetate ale spațiului aerian NATO, în Polonia, România, Letonia și alte țări NATO ale dronelor și rachetelor Federației Ruse, precum și escaladările tensiunilor de-a lungul granițelor NATO. Aceasta este o nouă realitate care nu poate fi lăsată neglijată.
Avem nevoie de un răspuns colectiv în cadrul NATO la provocările prezentate de armele și tehnologiile moderne, inclusiv prin creșterea capacităților noastre de a detecta, identifica și, dacă este necesar, angajarea obiectelor care zboară joase și lente. În plus, trebuie să depunem eforturi pentru a consolida apărarea globală integrată aeriană și antirachetă (IAMD) a NATO, inclusiv prin implementarea rapidă a modelului de rotație IAMD convenit. În plus, sprijinim inițiativele de utilizare a tuturor oportunităților și resurselor disponibile în cadrul UE și NATO pentru a crește capacitățile europene de apărare aeriană și antirachetă. Reiterăm necesitatea respectării depline de către Rusia cu dreptul internațional, inclusiv inviolabilitatea spațiului aerian NATO”.
