172929 – 14082024 – Deficitul contului curent al balanței de plăți a înregistrat în primul semestru din acest an un deficit de 12,176 miliarde de euro, în creștere cu 34% comparativ cu aceeași perioadă din 2023.
În structura acestuia, deficitul balanței bunurilor a urcat la 15,02 mld euro, în timp ce în balanța serviciilor a înregistrat un excedent de 6,145 mld euro, cu 1,064 mld euro mai mic decât aceeași perioadă din 2023.
La servicii, turismul și călătoriile românilor în străinătate au consemnat în primul semestru cel mai mare deficit, de 2,255 mld euro, în creștere cu 33% comparativ cu primul semestru din 2023.
Deficitul e calculat la primele 6 luni din an – adică înainte de lunile cu cele mai multe deplasări turistice în străinătate, estimările fiind că acesta se va îndrepta spre 5 miliarde de euro pe tot anul.
Conform datelor BNR, românii cheltuiesc în străinătate dublu față de încasările obținute de la turiștii străini care vin în România.
În cadrul prezentării raportului privind inflația, guvernatorul Mugur Isărescu a subliniat că în anul 2023 că românii au cheltuit în străinătate 8,6 miliarde de euro, în timp ce de la turiștii străini care au vizitat România încasările au fost la jumătate.
Contraperformanța turismului românesc și accentuarea deficitului vin într-un an în care Comisia Europeană a Turismului (ETC) anticipează un record al încasărilor în Europa care vor depăși 800 miliarde de euro.
Potrivit analizei, turiştii internaţionali ar urma să cheltuie, în acest an, în Europa, peste 800 de miliarde euro, cu 37% mai mult comparativ cu 2019 (583 miliarde de euro), înainte de pandemie.
De asemenea, sosirile de vizitatori din străinătate sunt şi ele în creştere cu 6% comparativ cu 2019, atingând un nou record pentru Europa.
În plus, există interes în creştere pentru destinaţiile mai puţin vizitate şi mai puţin aglomerate din sudul Europei. În timp ce sosirile turiştilor străini în Croaţia au crescut cu 7,6% în prima jumătate a acestui an, comparativ cu nivelul din 2019, în cazul Albaniei creşterea este de 86%.
O creştere a popularităţii se înregistrează şi pentru locurile care oferă un curs de schimb avantajos, fie că este vorba de destinaţii tradiţionale sau nu. Bulgaria (cu 29%), Serbia (40%) şi Turcia (22%) au înregistrat o creştere de două cifre a sosirilor de turişti internaţionali comparativ cu nivelul de dinainte de pandemie.
Țările nordice înregistrează, de asemenea, o creștere a atractivității – Danemarca (+38%), Norvegia (+18%) și Suedia (+9%). Acest lucru indică un succes în creștere în afara Europei de Sud și în destinații care sunt relativ mai scumpe.
În schimb, țările din regiunea baltică continuă să înregistreze deficite – Letonia (-24%), Estonia (-16%) și Lituania (-15%) încă înregistrând sosiri internaționale cu mult sub 2019.
Costuri în creștere, dar și cheltuielile cresc
Sectorul călătoriilor este afectat de o serie de provocări semnificative. Specialiștii din turism menționează creșterea costurilor de cazare, operațiuni de afaceri și zboruri, precum și lipsa de personal. În ciuda impactului lor continuu, aceste provocări s-au redus comparativ cu trimestrul precedent.
Creșterile costurilor de afaceri au dus la o creștere generală a cheltuielilor de călătorie. Se preconizează că vizitatorii vor cheltui 800,5 miliarde de euro în Europa în acest an, în creștere cu 13,7% față de anul trecut. Acest lucru rezultă din creșterea prețurilor de funcționare, întoarcerea turiștilor cu cheltuieli mari din regiunea APAC și cererea puternică de la evenimente și călătoriile combinate de afaceri și de agrement. Sectorul de cazare a beneficiat în special în prima jumătate a anului, cu venituri pe cameră disponibilă în creștere cu 5,4% și gradul de ocupare cu 1,8%.
Cele mai semnificative creșteri ale cheltuielilor de intrare pentru anul până în prezent sunt în Spania (25%), Grecia (25%), Italia (20%) și Franța (16%). Alte țări precum Croația, Bulgaria și România se așteaptă să înregistreze sejururi medii mai lungi în 2024 decât anul precedent, ceea ce va duce, de asemenea, la creșterea veniturilor din turism.
Revenirea piețelor asiatice
Raportul identifică o diversificare din ce în ce mai mare a turismului european, destinațiile emergente și piețele sursă crescându-și cota de piață. Factorii care contribuie includ căutarea unui raport calitate-preț în destinații netradiționale, întoarcerea călătorilor din regiunea Asia-Pacific și disponibilitatea tot mai mare a călătoriilor cu trenul.
Deși SUA rămâne cea mai performantă piață sursă pe distanțe lungi, există o absorbție notabilă de pe piețele din Asia de Est, în special din China. Orașele europene se dovedesc a fi o atracție deosebită pentru vizitatorii chinezi, deoarece se așteaptă ca China să devină piața sursă cu cea mai rapidă creștere pentru destinațiile orașelor în 2025, depășind SUA.
Există, de asemenea, o creștere a numărului de turiști care aleg călătoriile în extrasezon și destinații mai puțin cunoscute, care preferă un raport calitate-preț și experiențe unice, autentice. În special, Albania și Muntenegru au înregistrat o creștere de piață semnificativă, cu 86% și, respectiv, 31%, comparativ cu 2019.
Interesul din ce în ce mai mare pentru călătoriile în afara destinațiilor celebre se reflectă și în conversațiile online despre călătoriile europene, care au evidențiat atractivitatea insulelor naturale, cum ar fi Madeira în Portugalia și Magerøya în Norvegia. Ambele țări au înregistrat o creștere corespunzătoare a sosirilor și a înnoptărilor. Sustenabilitatea a fost un factor cheie pozitiv al reputației destinațiilor, în timp ce discursul mai negativ s-a concentrat pe impactul social și de mediu al supraaglomerării în hotspot-urile turistice tradiționale.
În același timp, creșterea capacității feroviare deschide ușa călătorilor pentru a explora destinații noi. Compania națională de căi ferate din Germania, Deutsche Bahn, a înregistrat o creștere cu 21% a rutelor internaționale între 2019 și 2023, principalii beneficiari fiind țările vecine. Serviciile Eurostar au revenit la nivelurile de pasageri dinainte de pandemie, iar operatorul feroviar spaniol Renfe a anunțat că a vândut 500.000 de bilete în decurs de șase luni de la lansarea liniei sale internaționale spre Franța. Toți acești trei operatori au planuri de extindere a capacității în următorii ani, subliniind importanța tot mai mare a feroviarului în turismul european.
