172967 – 20082024 – În prezent, coeficientul de umplere în cele 40 de lacuri de acumulare (administrate de A.N. Apele Române alături de S.C. Hidroelectrica S.A.) este astăzi de 76,75%, în scădere față de acum o lună- 15 iulie- când era de 80,46 %. Volumul de apă în principalele lacuri este de cca 3,35 miliarde mc (în scădere față de 3,49 miliarde mc cât era în 15 iulie). Chiar dacă rezervele de apă sunt în scădere, asigurăm necesarul de apă brută pentru beneficiarii din sursa de apă de suprafață în regim centralizat. Estimăm că, pentru sfârșitul lunii august, în cele 40 principale lacuri de acumulare cu rol important în alimentarea cu apă pentru populație și industrii și producția de energie electrică pentru Sistemul Energetic Național, vom avea un coeficient de umplere de cca. 75%.
Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) este de 2500 mc/s (la jumătate comparativ cu 15 iulie) și va în creștere ajungând până la valoarea de 2800 mc/s în data de 26 august, situându-se sub media multianuală a lunii august (4300 mc/s). În aceeași perioadă (17- 21 august 2022), ultimul an secetos, Dunărea avea un debit de 1750 mc/s. Minimul istoric al debitului Dunării la intrarea în țară s-a atins în anul 2003 când Dunărea avea un debit de 1500 mc/s, în intervalul 3-5 septembrie 2003.
Urmărim aplicarea prevederilor Planului de restricții și folosire a apei în perioade deficitare.
Astfel:
- 13 sectoare pe râurile Interioare, respectiv pe Jiu (județul Gorj), Ialomița (județul Ialomița) și Buzău (județul Buzău, inclusiv acumularea Siriu) se află în faza de atenționare-avertizare pentru industrie, irigații și populație;
- Sectoare de pe fluviul Dunărea și brațele acestuia (Măcin. Borcea, Chilia, Tulcea și Sulina), aferente a 49 localități se află în faza de atenționare-avertizare, și anume:
- Fluviul Dunărea – între Brăila – Galați, pe sectoarele aferente a două localități (județul Brăila), între Vadu Oii – Brăila, pe sectoarele aferente a 7 localități (județul Brăila), între Chiciu-Vadu Oii (amonte Chiciu), pe sectoarele aferente a cinci localități riverane (județul Călărași), între Chiciu-Cernavodă-Hârșova, pe sectoarele aferente a opt localități riverane (județul Constanța), între Dunăre-Galați, pe sectoarele aferente a trei localități (județul Tulcea) pentru populație, irigații, industrie, piscicultură;
- Brațul Borcea – între Chiciu – Vadu Oii, pe sectoarele aferente a nouă localități riverane (județele Călărași și Ialomița) pentru irigații și industrie;
- Brațul Măcin – pe sectoarele aferente a 10 localități riverane ( 1 localitate în județul Brăila, 9 localități în județul Tulcea), se află în faza de atenționare-avertizare pentru populație, irigații, industrie, piscicultură;
- Brațul Chilia – sectorul Dunăre – braț Chilia, pe sectoarele aferente a patru localități riverane (județul Tulcea) pentru populație, irigații, piscicultură;
- Brațele Dunării- Tulcea și Sulina – sectorul Dunăre – brațul Sulina, pe sectoarele aferente a șase localități riverane (județul Tulcea) pentru populație, irigații, industrie, piscicultură.
- Patru sectoare pe râurile interioare, respectiv Bistra (județul Bihor), Olt (județul Brașov) se află în treapta I de restricții pentru irigații, piscicultură, industrie;
- Patru sectoare pe râurile/pârâurile Barcău (județul Bihor), Belinul Mare și Vadasz (județul Covasna) se află în treapta II de restricții pentru populație, piscicultură și irigații;
- 13 sectoare pe râurile Buzău (județul Brăila), Homorodul Mare, Fișag (județul Harghita), Belinul Mare, Belinul Mic, Aita, Debren, Saciova, Mărcușa, Canalul Morii (județul Covasna) se află in treapta III de restricții pentru folosințele populație, irigații, piscicultură și industrie.
- Acumularea Dopca din județul Brașov se află în treapta II de restricții pentru populație;
- Acumulările Pârcovaci, Hălceni din județul Iași, acumularea Cal Alb din județul Botoșani și acumulările Mănjești și Pușcași din județul Vaslui se află în treapta III de restricții pentru populație, industrie, irigații și piscicultură;
În prezent, 349 de localități care dispun de sisteme centralizate (din care 6 orașe/municipii Dorohoi, Novaci, Iași, Pașcani, Hârlău și Solca) sunt afectate de deficitul rezervei de apă, alimentarea cu apă fiind asigurată cu dificultate, cu restricții în anumite intervale orare.
- Cele mai multe localități afectate sunt în județele: Botoșani – 101 localități, Iași – 94 localități, Vrancea – 36 localități, Gorj – 28 localități, Bacău – 16 localități, Neamț – 12 localități, Mehedinți și Argeș- 8 localități, Vaslui – 10 localități, Galați și Giurgiu – 6 localități, Dâmbovița și Brașov – 5 localități, Hunedoara – 4 localități, Suceava și Olt– 3 localități, Teleorman – 2 localități, Dolj și Caraș-Severin – 1 localitate.
În prezent, 279 de localități care nu dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă, ci doar de surse individuale, sunt afectate de seceta prelungită, având fântâni secate (amplasate pe domeniul public al statului și privat), localități din județele Botoșani, Vaslui, Neamț, Bacău, Suceava, Iași, Galați, Olt, Prahova, Vrancea, Mehedinți și Gorj.
- Cele mai afectate localități sunt în județele: Botoșani -154 localități din care și Municipiul Dorohoi, Vaslui – 60 localități, Neamț – 24 localități, Bacău – 18 localități, Iași – 7 localități, Galați – 5 localități, Olt și Prahova – 3 localități, Suceava – 2 localități, Mehedinți, Vrancea și Gorj – 1 localitate.
Din cele 120 de secțiuni de monitorizare a secetei hidrologice, la 35 de secțiuni s-au înregistrat debite sub debitul minim necesar pentru satisfacerea cerințelor sub aspect cantitativ:
️Spațiul hidrografic Prut-Bârlad – 11 secțiuni (stația hidrometrică Oancea, stația hidrometrică Ungheni, stație hidrometrică Rădăuți Prut – râul Prut, stația hidrometrică Tecuci, stație hidrometrică Vaslui, stație hidrometrică Bârlad – râul Bârlad, stație hidrometrică Ștefănești – râul Bașeu, stația hidrometrică Todireni – râul Jijia, stație hidrometrică Șipote – râul Miletin, stație hidrometrică Podu Iloaiei, stație hidrometrică Holboca – râul Bahlui);
️Spațiul hidrografic Buzău-Ialomița – 10 secțiuni (stație hidrometrică Câmpina, stația hidrometrică Prahova, stație hidrometrică Bușteni – râul Prahova, stația hidrometrică Moroeni, stația hidrometrică Siliștea Snagovului, stația hidrometrică Târgoviște, stația hidrometrică Slobozia, stația hidrometrică Coșereni – râul Ialomița, stația hidrometrică Cioranii de Jos – râul Cricovul Sărat, stație hidrometrică Teșila – râul Doftana);
️Spațiul hidrografic Olt – 5 secțiuni (stație hidrometrică Cornet, stație hidrometrică Hoghiz, stație hidrometrică Feldioara – râul Olt, stația hidrometrică Nistorești – râul Olteț, stația hidrometrică Reci – Râul Negru);
️Spațiul hidrografic Argeș-Vedea – 4 secțiuni (stația hidrometrică Malu cu Flori – râul Dâmbovița influențat de orarul de funcționare al CHE Clăbucet, stația hidrometrică Căpățâneni – râul Argeș, stația hidrometrică Crovu – râul Glavacioc, stația hidrometrică Poenari – râul Sabar);
️Spațiul hidrografic Crișuri – 4 secțiuni (sh Nușfalău, stația hidrometrică Marca – râul Barcău, stația hidrometrică Blăjeni – râul Crișul Alb, stație hidrometrică Vadu Crișului – râul Crișul Repede);
️Spațiul hidrografic Siret – 1 secțiune (stație hidrometrică Brodina – râul Suceava);
️Spațiul hidrografic Banat – 1 secțiune (stația hidrometrică Sadova – râul Timiș);
️Spațiul hidrografic Jiu – 1 secțiune (stația hidrometrică Rovinari – râul Jiu);
️Spațiul hidrografic Mureș – 1 secțiune (stația hidrometrică Petreștii de Jos – râul Hășdate);
️Spațiul hidrografic Someș-Tisa – 1 secțiune (stația hidrometrică Baia Sprie – râul Săsar);
️Spațiul hidrografic Olt – 1 secțiune (stația hidrometrică Cornet – râul Olt).
La această dată, pentru centrala nucleară Cernavodă nu sunt probleme privind alimentarea cu apă.
Nivelul la mira de la stația hidrometrică Cernavodă este de – 0,71 metri și până la aplicarea treptei I de restricții există o diferență de nivel de 90 centimetri. Comparativ cu acum o lună, nivelul era de 1,44 metri și mai aveam o diferență de nivel de 3,06 metri.
Având în vedere prognoza hidrometeorologică pentru perioada imediat următoare, facem apel la populație privind utilizarea rațională a apei, prioritatea maximă fiind alimentarea cu apă a populației.
Planuri de restricții în această perioadă deficitară sunt întocmite pentru fiecare tronson de râu în cazul utilizatorilor ale căror capacități de exploatare ale resursei de apă sunt diminuate, în funcție de specificul activității acestora și al economiei în ansamblu.
Fiecare dintre noi poate adopta soluții individuale de economisire a apei. Este bine să apelăm, acolo unde avem această posibilitate, la alternative de stocare și recirculare a apei în activitățile casnice (grădinărit, spălat, îmbăiere), dar și în sectorul industrial sau agricol.
Ghidul de economisire a apei
Recomandările noastre ar fi:
Verificarea periodică a instalației de apă din locuință, a vaselor de toaletă și a oricăror altor mijloace de consum apă astfel încât să fie în stare bună de funcționare, iar dacă se constată defecțiuni să fie reparate în regim de urgență;
Folosirea rațională a apei la baie și bucătărie fără a lăsa robinetul să curgă nejustificat (fără a face operațiuni de spălare);
Folosirea, pe cât posibil, a fântânilor pentru udarea grădinilor sau folosirea unui sistem de irigare care minimizează consumul de apă (ex: prin picurare);
Refolosirea apei în care se spală legumele și fructele pentru udarea plantelor;
Întreținerea permanentă a piscinelor pe tot sezonul de vară pentru evitarea golirii și reumplerii acestora;
Montarea economizoarelor de apă la robinete;
Utilizarea mașinilor de spălat (rufe și vase) în perioadele din zi când este consum mic de apă;
Folosirea/înmagazinarea apei din precipitații;
Adâncirea/denisiparea fântânilor/forajelor.
