172689 – 16072024 – Noul Parlament European, rezultat în urma alegerilor din 9 iunie, se va reuni în sesiune solemnă marți, 16 iulie. Cu această ocazie, eurodeputații vor alege, pentru un mandat de doi ani și jumătate, noul președinte al Parlametului European.
Candidații pot fi propuși fie de un grup politic, fie de un grup de eurodeputați care ating pragul redus, și anume 1/20 din numărul deputaților. Înainte de vot, candidații se pot adresa plenului pentru cel mult cinci minute.
Alegerile au loc prin vot secret și necesită o majoritate absolută a voturilor valabil exprimate (50% + 1). Buletinele de vot albe sau anulate nu sunt luate în considerare. Termenul limită pentru nominalizările la funcția de președinție a fost, 15 iunie.
În cazul în care niciun candidat nu este ales în primul tur de scrutin, aceiași candidați sau alți candidați pot fi nominalizați pentru un al doilea tur de scrutin, în aceleași condiții. Dacă este necesar, poate avea loc un al treilea tur de scrutin, conform acelorași reguli. În cazul în care niciunul dintre candidați nu este ales în al treilea tur de scrutin, cei doi candidați care au întrunit cele mai multe voturi din al treilea tur de scrutin trec la un al patrulea și ultim tur de scrutin, câștigat de candidatul care primește cele mai multe voturi.
Odată ales, noul președinte își preia atribuțiile și poate susține un discurs inaugural.
Tot în această săptămână, Parlamentul îi va alege pe cei 14 vicepreședinți și cei cinci chestori. Votul pentru alegerea vicepreședinților este programat pentru marți, 16 iulie, iar cel pentru alegerea chestorilor – miercuri, 17 iulie. Vicepreședinții și chestorii formează Biroul Parlamentului, chestorii având doar rol consultativ.
Vicepreședinții sunt aleși printr-un singur tur de scrutin, cu majoritatea absolută a voturilor exprimate. În cazul în care numărul candidaților aleși este mai mic de 14, se organizează un al doilea tur de scrutin pentru locurile rămase, în aceleași condiții. Dacă este necesar un al treilea vot, este suficientă o majoritate simplă. Ordinea precedenței vicepreședinților este stabilită de ordinea în care sunt aleși și, în caz de egalitate de voturi, în funcție de vârstă. Dacă se votează prin aclamare, ordinea precedenței este determinată de un vot secret.
În fiecare tur de scrutin, deputații pot vota pentru un număr de candidați egal cu numărul de locuri disponibile în runda respectivă, dar trebuie să voteze pentru mai mult de jumătate din posturile care urmează să fie ocupate (număr rotunjit prin adaos). Practic, acest lucru înseamnă că, în primul tur, deputații vor trebui să voteze pentru cel puțin opt candidați și, în cazul în care există un număr impar de locuri în rundele următoare, numărul va fi rotunjit prin adaos: de exemplu, pentru nouă poziții, minimul ar fi de cinci voturi. Buletinele de vot care nu ating numărul minim nu sunt luate în considerare.
Alegerea chestorilor urmează aceeași procedură ca și cea pentru alegerea vicepreședinților.
