172486– 24062024 – Bluza tradițională românească este celebrată de români odată cu Sânzienele și cu Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul.
”Ia” este sărbătorită începând cu 2013, în noaptea „cerurilor deschise”; celebrează piesa principală a costumului popular românesc, dar și ideea de feminitate, întrucât termenul „ie” este atribuit exclusiv cămășii populare femeiești!
Tehnica realizării cămașii cu altiță a fost inclusă, începând cu 1 decembrie 2022, în Lista Patrimoniului Imaterial al Umanităţii UNESCO. Altița este un element de croi caracteristic doar cămășii femeiești.
Din punct de vedere decorativ, mânecile acestei piese vestimentare sunt împărțite în trei registre ornamentale numite: altiță, încreț și râuri. Încrețul, după cum indică și numele, este realizat printr-o tehnică specială care are ca rezultat o cutare decorativă a pânzei. Râurii se întind de-a lungul mânecii, pornind de la încreț și acoperă de la câțiva centimetri până la întreaga suprafață a acesteia. Poziționată în dreptul umărului, altița este realizată dintr-o bucată de pânză separată, prinsă în partea de jos de mâneca propriu-zisă și este considerată un element identitar pentru românii din Sudul Transilvaniei, Oltenia, Muntenia și Moldova.
Cunoscute în întreaga lume, picturile „La blouse roumaine”, ce au în centrul lor cămaşa românească cu altiţă, poartă semnătura lui Henry Matisse, unul dintre cei mai mari pictori ai secolului al XX-lea. La rândul lor, pictorii români precum Constantin Daniel Rosenthal, cunoscut pentru tabloul „România revoluţionară”, în care Maria Rosetti este redată purtând ie şi năframă, dar şi Carol Pop de Szathmári, Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc Şirato, Nicolae Tonitza, Nicolae Grigorescu, Dumitru Ghiaţă ş.a. au înfăţişat atât ia cât şi costumul tradiţional femeiesc, în picturile lor. Sursa:agerpres
