172060 – 10052024 – Budapesta va face tot posibilul pentru a ajuta China să reducă influența SUA în Europa, este concluzia unei analize publicată de Robert Lansing Institute.
În prezent, China construiește în mod activ fabrici pentru a produce vehicule electrice în Ungaria. În acest fel, Viktor Orban vrea să reducă dependența de Germania și să înceapă să facă lobby pentru interesele pro-chineze în Europa. Cu ajutorul Chinei, Budapesta intenționează să concureze cu Berlinul în industria auto, inclusiv pe piața germană. Budapesta nu împărtășește valorile UE, de aceea este pregătită să colaboreze cu Beijing și Moscova și să se concentreze pe redirecționarea resurselor financiare ale țărilor membre UE către piața sa.
Din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei, economia Chinei depășește economia UE cu 19%. Uniunea Europeană se confruntă cu o criză sistemică cu dezindustrializare și o scădere bruscă a veniturilor reale ale populației. Evident, Rusia și China beneficiază de războiul din Ucraina pentru a-și spori influența în Europa și pentru a reduce influența Washingtonului. Există posibilitatea ca o astfel de politică să fi fost convenită între Moscova și Beijing. Kremlinul lucrează intens pentru a slăbi economia europeană și a adânci criza economică prin utilizarea regimurilor sale „prietenoase”, în special Budapesta. În ceea ce privește Beijingul, speră, că ținând cont de procesele centrifuge cu popularitatea tot mai mare a euroscepticilor, va înlocui treptat interesele americane cu cele chineze. Ungaria este interesată să realizeze o redistribuire a fluxurilor financiare în favoarea sa și să reducă influența Parisului și Berlinului la Bruxelles. O astfel de intenție coincide cu interesele Rusiei. Moscova se așteaptă la intensificarea războaielor comerciale în cazul victoriei lui Donald Trump la alegerile prezidențiale programate pentru această toamnă, care în cele din urmă vor dezintegra Uniunea Europeană. La rândul său, politica sateliților ruși în Europa va contribui la prăbușirea sistemului decizional al UE. Suntem convinși că, în deciziile consensuale ale regimurilor satelit, Kremlinul încurajează să folosească „cartea de aur” cu scopul final de a zdruncina politica comună a UE.
După cum se știe, preşedintele Chinei, Xi Jinping, a fost aşteptat cu entuziasm şi dansuri tradiţionale pe aeroportul din Budapesta, în seara zilei de 9 mai 2024. Prietenia dintre cele două ţări s-a concretizat în noi acorduri de investiţii. Beijingul ar putea începe producţia de baterii şi vehicule electrice în ţara vecină pentru a evita tarifele de import impuse de Uniunea Europeană.
Ungaria deja pregătește terenul pentru ridicarea unei noi fabrici de vehicule electrice deținută de China, prin compania BYD . Investiția de 501 milioane euro într-un parc industrial de 300 de hectare este de așteptat să fie finalizată în 2025.
Deși investiția BYD promite să promoveze energia verde și creșterea economică, întrebări importante rămân fără răspuns. Este această fabrică un vestitor al progresului sau un pion într-un joc de șah geopolitic mai mare? Folosește China Ungaria ca pe un cal troian pentru a slăbi UE? Uzina din Szeged reprezintă a doua investiție majoră în mașini chinezești în Ungaria, iar criticii se tem că ar putea fi prevestitorul unei ofensive a lui Victor Orbán pentru a submina unitatea UE – și a torpila industria auto europeană de profil.
Ungaria este importantă pentru China. Budapesta preia în iulie președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.
Când ministrul maghiar de externe Peter Szijjarto a mers la Beijing luna trecută, ministrul chinez de externe Wang Yi a cerut Budapestei să promoveze „o viziune rațională și prietenoasă” și să susțină o „politică mai pragmatică a Chinei” a UE. Ca răspuns, Szijjarto a spus că Ungaria s-a opus „decuplării” de China și a salutat investițiile chinezești. Anterior, Szijjarto a lăudat decizia BYD de a construi în Szeged, spunând că „întregul oraș va primi un nou impuls, va fi împins într-o nouă dimensiune”.
Pentru Ungaria, industria auto alimentează motorul economic al țării. Subvențiile generoase și scutirile fiscale au atras puternici producători auto germani. Audi a construit o fabrică în Győr, Daimler-Benz o fabrică Mercedes în Kecskemét și BMW la Debrecen. Industria auto a reprezentat mai mult de o cincime din producția țării în 2023, având peste 800.000 de angajați. Cea mai mare parte a producției este exportată, vânzările crescând de la 13,3 miliarde de euro în 2014 la 25,4 miliarde euro în 2023.
Rusia, alertată de investițiile chineze în Europa Centrală și de Est
În 2012, când China a găzduit primul summit al țărilor din Europa Centrală și de Est în formatul „16+1” (China, Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Macedonia de Nord, Muntenegru, Polonia, România, Serbia, Slovacia și Slovenia) se aștepta ca întâlnirea să aibă ca rezultat extinderea activă și efectivă a influenței Chinei în regiune. Cu toate acestea, la 12 ani distanță, Beijingul nu a reușit să-și consolideze pozițiile în regiune la nivel global. Pe lângă recesiunea economică prin care trece, nerecunoscută oficial, China s-a confruntat și cu opoziția UE și a Statelor Unite, iar interacțiunea sa cu statele din Europa Centrală și de Est se reduce la construirea de relații bilaterale cu pași mărunți.
Regiunea este extrem de importantă pentru China pe mai multe direcții. În primul rând, Beijingul este interesat de potențialul de tranzit al statelor din regiune. Europa Centrală și de Est joacă un rol cheie în strategia Chinei de implementare a proiectului ”One Belt One Road” pentru a inunda piețele vest-europene cu bunurile sale. Cea mai importantă sarcină aici este crearea unui mod eficient de conexiune de transport între Europa Centrală și porturile mediteraneene, în principal, Pireu (Grecia).
În al doilea rând, prin extinderea în țările din regiune, Beijingul încearcă să-și consolideze pozițiile în UE.
În al treilea rând, consolidarea cooperării comerciale și investiționale între țările din Europa Centrală și de Est și China oferă oportunități suplimentare pentru a slăbi UE și a obține noi aliați diplomatici.
În al patrulea rând, China este interesată de regiune în ceea ce privește creșterea consumului de bunuri chinezești.
În al cincilea rând, Beijingul vede statele din Europa Centrală și de Est în contextul creării unei unități de producție pentru companiile sale și al intrării mai ușor pe piața UE. Cu toate acestea, este puțin probabil să reușească implementarea acestor planuri pe termen mediu.
În ciuda întăririi legăturilor comerciale și economice și a fluxului de investiții chineze, Beijingul nu a reușit să profite la maximum de relațiile cu regiunea est-europeană. Investițiile nu au fost atât de solide pe cât se aștepta, iar infrastructura de transport nu s-a dezvoltat la ritmul planificat din cauza poziției Bruxelles-ului. Inițial, au existat unele îndoieli cu privire la capacitatea Chinei de a coopera la nivel global cu statele membre ale UE și cu cetățenii din afara UE. Bruxelles a considerat ambițiile chineze drept o amenințare la adresa fragmentării politice și economice a UE și s-a ferit de o activitate atât de intensă.
Tacticile de dezvoltare a proiectelor de infrastructură ale Chinei pe care Beijingul le urmează în întreaga lume au eșuat în UE din cauza sistemului de licitații deschise care blochează acordurile ”pe sub masă”. Procesul de manipulare a elitelor locale într-o democrație este o mare provocare pentru Beijing. Drept urmare, declarațiile zgomotoase și proiectele ambițioase au fost în pragul eșecului. Tactica Beijingului, care s-a dovedit a fi de succes în țările africane și în unele țări din Asia și America Latină, s-a transformat într-un model nefuncțional pentru Europa Centrală și de Est.
China a reușit să-și consolideze pozițiile în Europa Centrală și de Est fie în cetățenii din afara UE (de exemplu, Serbia), fie în țările în care elitele politice nu respectă standardele democratice și iau poziții sceptice față de UE (cum ar fi Ungaria).
Cu toate acestea, comerțul dintre China și țările din regiune este în creștere. Partea leului revine celor cinci state membre UE – Polonia, Republica Cehă, Ungaria, Slovacia și România. Această listă de top poate fi explicată prin dimensiunea pieței și caracteristicile logistice. De exemplu, de acum, Polonia joacă rolul de „poarta de intrare” a Chinei către Europa de Vest. Potrivit expertului în logistică Frank Pisch, aproximativ 80% din toate trenurile de marfă care circulă din China către Uniunea Europeană trec prin punctul de trecere a frontierei dintre Polonia și Belarus (Terespol-Brest), apoi merg la unul dintre terminalele de marfă poloneze din Malashevich (Małaszewicze).
În Balcanii de Vest, cea mai mare parte a comerțului revine Serbiei, partenerul strategic al Chinei în regiune. Restul piețelor sunt prea mici și subdezvoltate.
Exporturile cheie ale Chinei în regiune sunt inginerie, produse chimice, electronice și textile. În ceea ce privește exportul țărilor din Europa Centrală și de Est în China, domină produsele de inginerie mecanică și electronică, inclusiv produse agricole și din industria minieră.
În ceea ce privește investițiile în regiune, China este interesată mai degrabă de întreprinderile industriale decât de materii prime. De exemplu, companiile chineze controlează industria auto și cea chimică din Ungaria, întreprinderi din industria energetică, auto, grea și alimentară din Cehia, producția de mașini pentru construcții, prelucrarea deșeurilor, fabricarea de electroliți și panouri LCD în Polonia, producatoare de electrocasnice în Slovenia, sectorul industriei ușoare din Slovacia, producția de anvelope auto în Serbia etc. Companiile chineze investesc activ în construcții, precum și în afaceri imobiliare și hoteliere în țările de care sunt interesate, de exemplu, Cehia, Polonia și Croația. Se investește și în metalurgie și minerit. În Serbia, companiile chineze controlează oțelul Zelezara Smederevo și mina de cupru de la Bor.
Beijingul nu a reușit să obțină rezultate imediate în investițiile în sectorul energetic. Extinderea TPP Kostolac în Serbia poate fi considerată unul dintre proiectele de succes ale Chinei în regiune. Extinderea TPP Tuzla în Bosnia și Herțegovina se numără și printre proiectele de anvergură chineze. În ciuda activității diplomatice, China nu a reușit să implementeze cele mai importante proiecte din România precum construirea de reactoare nucleare pentru centrala nucleară de la Cernavodă și centralele de la Rovinari și Târnița.
China nu poate pune în aplicare planurile sale în regiune la scară largă . Motivul constă atât în poziția UE care se tem de consolidarea RPC în zona intereselor sale, cât și în poziția Washingtonului.
Multe think tank-uri ruse afirmă că Rusia nu vede niciun avantaj din expansiunea Chinei în regiune, în special în statele despre care se presupune că sunt loiale Kremlinului, de exemplu, Ungaria și Serbia. Întărirea cooperării Beijing-Belgrad face ca Moscova să se simtă alertată, deoarece Kremlinul consideră China drept cel mai puternic competitor pe această piață. În primul rând, proiecte din domeniul energiei, transporturilor și armamentului, în care își desfășoară activitatea firmele rusești.
Astfel, încercările Chinei de a se extinde în regiune nu s-au dovedit atât de eficiente pe cât se aștepta Beijingul. Cu toate acestea, RPC continuă să arate interes față de statele din Europa Centrală și de Est, întărindu-și prezența, în primul rând, în industriile high-tech, și influența în țările în care elitele locale sunt mai loiale chinezilor și au libertate de manevră.
