171913 – 22042024 – ”În fiecare an, la data de 22 aprilie, se sărbătorește Ziua Pământului, ziua în care s-a născut mișcarea pentru protejarea mediului înconjurător. Această mișcare a apărut în SUA într-o perioadă când au avut loc mai multe evenimente deosebite, printre care accidentul nuclear din Savannah River (ascuns opiniei publice timp de 18 ani!) ori poluarea foarte mare cu gaze și fum, considerată drept ”semn al prosperității”.
Ziua Pământului a fost fondată de senatorul american Gaylord Nelson în anul 1970, cu scopul de a trezi clasa politică din dezinteresul pe care îl arăta față de mediu. Această zi a fost celebrată în primul an de circa 20 milioane de cetățeni americani, în marea lor majoritate tineri și foarte tineri. După două decenii, în anul 1990, peste 200 de milioane de oameni din 141 de țări au transformat Ziua Pământului într-o manifestare de amploare în istoria omenirii, prin alăturarea lor în dorința de a milita pentru un viitor mai bun al planetei noastre.
În anul 2009, Organizația Națiunilor Unite a declarat ziua de 22 aprilie ca sărbătoare oficială a planetei Pământ și expresie comună a dorinței tuturor de a construi o societate stabilă, pentru un viitor mai curat și mai verde.
Tema globală a Zilei Pământului din acest an este Planeta versus Plasticul. Tema își propune să crească gradul de conștientizare cu privire la poluarea cu plastic, să scadă consumul de plastic de unică folosință, să ceară încetarea fast-fashion-ului, să investească în tehnologii care pot reduce utilizarea plasticului și să solicite o reducere cu 60% a producției de plastic până în 2040.
Cuvântul mediu semnifică ceea ce te înconjoară, însă în cazul materialelor plastice noi am devenit produsul în sine – plasticul curge prin sângele nostru, aderă la organele noastre interne și poartă cu el metale grele despre care se știe că provoacă boli, inclusiv cancer. Materialele plastice reprezintă o amenințare gravă pentru sănătatea umană, la fel de alarmantă ca și schimbările climatice. Pe măsură ce plasticele se descompun în microplastice, ele eliberează substanțe chimice toxice în hrana și sursele noastre de apă și circulă prin aerul pe care îl respirăm. Producția de plastic a crescut acum la peste 380 de milioane de tone pe an. S-a produs mai mult plastic în ultimii zece ani decât în întregul secol al XX-lea, iar industria plănuiește să crească exploziv pentru un viitor nedefinit.
Masele plastice sunt produse în instalații poluante, unele materiale plastice sunt letale atunci când sunt arse; alte materiale plastice transmit substanțe chimice care perturbă hormonii; iar toate materialele plastice pot înfometa păsările și pot sufoca viața mării. De aceea, în fiecare etapă a ciclului lor de viață, de la puțul de petrol până la gunoiul orașului, materialele plastice sunt o boală periculoasă.
Peste 500 de miliarde de pungi de plastic – un milion de pungi pe minut – au fost produse în întreaga lume anul trecut. Multe pungi de plastic au o durată de întrebuințare de câteva minute, urmată de o viață de apoi de secole. Chiar și după ce plasticul se dezintegrează, el rămâne sub formă de microplastice, particule minuscule care pătrund în fiecare nișă a vieții de pe planetă.
Industria fashion produce anual peste 100 de miliarde de articole de îmbrăcăminte. Oamenii cumpără acum cu 60% mai multe haine decât în urmă cu 15 ani, dar fiecare articol este păstrat doar jumătate din timp. Aproximativ 85% dintre articole de îmbrăcăminte ajung în gropile de gunoi sau incineratoare, doar 1% fiind reciclate. Aproape 70% din îmbrăcăminte este fabricată din țiței, ceea ce duce la eliberarea de microfibre periculoase atunci când sunt spălate.
Oamenii se gândesc rar la apă când vorbim despre plastic. Dar realizarea unei sticle de apă din plastic necesită de șase ori mai multă apă decât conține sticla în sine.
Din păcate, amploarea completă a riscurilor pentru sănătate asociate cu expunerea la microplastic nu este încă pe deplin înțeleasă. Dar sunt tot mai multe dovezi că plasticul, microplasticele și substanțele chimice aditive ale acestora prezintă riscuri pentru sănătatea oamenilor, în special în rândul bebelușilor. Mai mult, microplasticele au fost găsite în placenta umană și în laptele matern.
Oamenii de știință au speculat că plasticul este atât de răspândit încât va apărea în curând în înregistrarea noastră geologică, precum oasele de dinozaur și depozitele de gresie. De aceea, speculând, putem spune că după Pleistocen și Holocen urmează Plasticocen, o nouă epocă geologică, având în vedere că plasticul se depune peste tot, de la roci, apă, gheață până la toate ființele vii.
Închei, afirmând că deși în prezent această sărbătoare este recunoscută la scară largă, în peste 193 de țări, fiind marcată de eforturile și acțiunile a peste un miliard de oameni, observăm că lucrurile nu se mișcă așa cum ne dorim cu toții. De aceea, cred că pe lângă opinia publică, care a tras un semnal de alarmă cu privire la comportamentul uman în raport cu mediul înconjurător, un alt rol major îl are clasa politică, în general, fiindcă numai prin adoptarea unei legislații nepermisive vom reuși să salvăm Pământul, singurul leagăn și refugiu al vieții, așa cum o știm”, transmite deputatul Nicoleta-Matilda Goleac, printr-un comunicat de presă.
