171803 – 11042024 – Péter Szijjártó, ministrul Afacerilor Externe și Comerțului, a declarat în cadrul celui de-al 5-lea Summit GNL de la Budapesta că interconexiunea Slovaco-Ungară a sporit capacitatea conductelor dintre Ungaria și România.
Acesta a declarat că un acord de furnizare cu Shell pe GNL și cooperarea cu Azerbaidjan în domeniul furnizării de gaze a fost, de asemenea, o realizare.
Ministrul Szijjártó a spus că este regretabil că „partenerii occidentali” au „abandonat” proiectul GNL al României, adăugând că totuși România va începe producția în viitor și că Ungaria se va număra printre potențialii cumpărători de GNL. Ministrul a acuzat Uniunea Europeană că a redus ajutorul pentru dezvoltarea infrastructurii energetice din sud-estul Europei, insistând că acele proiecte sunt cheie pentru diversificare. El a criticat Comisia Europeană, spunând că poziția acesteia este că „dezvoltarea rețelei nu este necesară, deoarece gazele naturale nu au viitor și nu vor face parte din mixul energetic peste 15 ani.
„Chiar dacă asta ar fi adevărat… cum rămâne cu proviziile pentru următorii 15 ani? Ungaria continuă să respingă eliminarea artificială a gazelor naturale din mixul energetic… Considerăm aceasta sinucidere economică și nu vrem să compromitem în continuare competitivitatea UE”, a spus ministrul Szijjártó.
Într-o conferință de presă susținută marți la Budapesta împreună cu secretarul de stat sârb pentru energie, Veljko Kovačević, și cu ministrul sloven al energiei, Bojan Kumer, ministrul Szijjártóa anunțat un acord între Ungaria, Slovenia și Serbia pentru consolidarea securității aprovizionării cu energie. Bursa regională de energie maghiară-sârbă-slovenă va funcționa la sfârșitul anului 2024.
„Pe de o parte, acest lucru va spori securitatea aprovizionării noastre cu energie, facilitarea comerțului rapid și nestingherit de energie electrică între națiunile noastre. Mai mult, cu o piață mai mare și volume crescute, anticipăm prețuri mai favorabile”, a declarat Szijjártó.
Ministrul de externe ungar a subliniat importanța cooperării dintre statele membre ale UE și o țară candidată la aderarea la UE: „Facem un pas semnificativ către integrarea regiunii Balcanilor de Vest în cadrul energetic al UE”, salutând, de asemenea, implicarea franco-germană în sprijinirea acestei inițiative și în asigurarea modernizării operațiunilor pentru operatorii de sistem.
În declarația sa, Péter Szijjártó s-a referit și la peisajul energetic unic al Ungariei, subliniind lipsa ieșirii la mare și rezervele limitate de gaze naturale și petrol, ceea ce face ca energia nucleară să fie considerată cel mai eficient mijloc de producere a energiei electrice pentru Ungaria. Această situație a determinat guvernul să decidă extinderea capacității nucleare. Szijjártó a menționat că extinderea centralei de la Paks va crește capacitatea de la actualul 2.000 la 4.400 de megawați până la începutul următorului deceniu. El a remarcat progresul pozitiv al investiției, evidențiind reperele semnificative recente. „Mai mult, capacitatea noastră solară a crescut de opt ori în ultimii cinci ani, ajungând la 5,600 de megawați”, a subliniat ministrul Szijjártó. Această creștere implică o cerere crescută pentru dezvoltarea rețelei în Ungaria, subliniind importanța crucială a creșterii capacității transfrontaliere de energie electrică și a încurajării cooperării regionale.
Oficialul ungar a subliniat că în aprovizionarea cu energie se confruntă în prezent cu amenințări la nivel global, după cum demonstrează recentele provocări din diferite regiuni. Aceste amenințări vin, pe de o parte, din infrastructura inadecvată și, parțial, din politizarea și încadrarea ideologică a problemelor energetice. „Amenințările și crizele din jur subliniază importanța sporită a cooperării transfrontaliere în domeniul energiei bazată pe respectul reciproc”, a mai spus Szijjártó.
