171837 – 15042024 – Până la realizarea Registrului Național al Caselor fără Energie Electrică (RNCFEE) se invocau lipsa informațiilor despre cetățenii care trăiesc ca în Evul Mediu, barierele care blocau programele de eradicare a sărăciei energetice extreme, dar cel mai adesea timpul era lăsat să rezolve natural scăderea numărului de case locuite permanent fără energie electrică.
Electrificarea României începută în anul 1950 a fost separată în anul 1955 în Marea și Mica Electrificare (electrificarea din zonele izolate). Marea Electrificare a fost finalizată în anul 1970, în cinstea Congresului Partidului Comunist.
După 74 de ani, Mica Electrificare nu este încă finalizată.
RNCFEE a fost realizat Asociația Energia Inteligentă în cadrul unui parteneriat pentru combaterea sărăciei energetice încheiat în toamna anului trecut cu Ministerul Energiei.
| Istoria electrificării în România începe în urmă cu mai bine de un secol.
În 1882, anul în care Thomas Edison punea în funcțiune, la New York, prima centrală electrică din lume, acelaşi lucru se întâmpla şi la Bucureşti. Centrala, amplasată pe Calea Victoriei, alimenta iluminatul exterior al Teatrului Național şi al Grădinii Cişmigiu. În acelaşi an, a avut loc primul transport de electricitate între centrală şi Palatul Cotroceni. Doi ani mai târziu, Timişoara devenea primul oraş din Europa cu străzi luminate electric. Până în 1939, producerea şi folosirea energiei electrice s-a extins la nivelul întregii ţări. Mijloacele erau totuşi extrem de rudimentare faţă de ce există acum. În 1930, în Bucureşti a fost pusă în funcţiune, prima dată, reţeaua electrică de distribuţie pe stâlpi de beton armat. În ţară, la Piteşti, chiar şi în 1960 se montau încă stâlpi de lemn. Primii paşi pentru unificarea sistemului se fac din 1950, iar pe 24 ianuarie 1959, la fix 100 de ani de la Unirea Principatelor Române, are loc şi „alipirea” la sistemul energetic naţional a zonei Moldova. După 1960, se pun în funcţiune centrale electrice mari, iar liniilor electrice de 110 kV li se adaugă linii de transport de 220 kV şi 400 kV. – Teodora Cimpoi, Începuturile electrificării în România, în Evenimentul Zilei, 6 octombrie 2016
|
Pentru prima dată a fost făcută, pe baza datelor transmise de consiliile județene, inventarierea locuințelor din țară care nu sunt racordate la rețeaua de energie electrică.
Pentru cei 11.611 români care nu beneficiază de curent electric, nu par să existe soluții în viitorul imediat apropiat. Aceasta și din cauza faptului că majoritatea persoanelor adulte au vârsta curpinsă între 50 și 96 de ani, media fiind la limita speranței de viață din România. Îngrijorător este faptul că 4.777 de copii trăiesc în aceste case fără energie electrică.
87% din casele locuite fără energie electrică nu au cadastru, ceea ce face dificilă abordarea instituțională a rezolvării acestei probleme. Având în vedere că 64% din persoanele care locuiesc în case fără energie electrică au venituri estimate sub venitul minim/persoană și gospodărie, chiar și racordarea la o rețea de distribuție ar face dificilă plata energiei electrice consumată. Astfel, construcția de instalații de producere a energiei electrice fotovoltaice rezolvă pe termen scurt și lung problema caselor fără energie electrică.
RNCFEE arată că doar 25% din casele locuite fără energie electrică sunt, în linie dreaptă, la o distanță mai mare de 2 km.
Îngrijorătoare este însă lipsa de interes față de această problemă gravă, doar în 23% din cazuri există sau urmează să se realizeze planuri, strategii, proiecte etc. de electrificare a gospodăriei în următorii 3 ani. O provocare reală este dificultatea accesului la aceste case, în 53% din cazuri accesul la imobilele fără energie electrică este dificil și în 10% nu există drumuri de acces.
Județele unde se găsesc cele mai multe case locuite permanent fără energie electrică sunt Covasna, Satu Mare, Suceava și Bistrița Năsăud.
Analizând modul în care a evoluat situația imobilelor fără energie electrică locuite permanent, între anii 2017 și 2024, în Alba (singurul județ pentru care au existat date disponibile), se estimează că:
- 45% din imobilele fără energie electrică au fost abandonate/părăsite/distruse în ultimii 7 ani;
- 74% din persoane au murit/părăsit locuințele în ultimii 7 ani;
- 16% din imobilele neelectrificate au fost electricificate în ultimii 7 ani;
- media de vârstă a locuitorilor care stau în case neelectrificate a crescut de la 67 la 74 ani, în ultimii 7 ani;
| Nivelul de trai
(1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent. (2) Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Cetăţenii au dreptul şi la măsuri de asistenţă socială, potrivit legii. – Constituția României, art. 47
|
- analiza statistică arată că în mod natural între 3 – 10 ani toate casele fără energie electrică vor fi abandonate.
Niște soluții
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, propune soluții pentru rezolvarea acestei mari probleme:
Program de responsabilitate socială: Energie pentru Viață – Adoptă o Casă fără Energie Electrică de către toate firmele urmare a unor facilități fiscale.
Extinderea rețelelor de distribuție a energiei electrice fezabile – Impunerea acestei obligații operatorilor de distribuție în a 5-a perioadă de reglementare.
Casa Verde pentru Sărăcie Energetică Extremă – Program derulat de Ministerul Mediului.
Energia, folosită în special pentru încălzire
O statistică europeană publicată în iunie 2023 arată că în 2021, gospodăriile au reprezentat 27% din consumul final de energie sau 18,6% din consumul intern brut de energie din UE.
Gazele naturale reprezentau 33,5% din consumul final de energie al UE în gospodării, electricitatea 24,6%, energia din surse regenerabile și deșeurile de 21,2% și produsele petroliere -9,5%.
Căldura derivată pentru 8,6 % și o mică proporție, 2,5 %, era acoperită de produse pe bază de cărbune (combustibili fosili solizi).
Principala utilizare a energiei de către gospodăriile din UE în 2021 a fost pentru încălzirea locuințelor (64,4 % din consumul final de energie în sectorul rezidențial), energia din surse regenerabile reprezentând peste un sfert (27%) din consumul de încălzire al gospodăriilor din UE.
Consumul de energie în gospodării, în funcție de tipul de utilizare finală
În UE, principala utilizare a energiei de către gospodării este pentru încălzirea locuințelor (64,4 % din consumul final de energie în sectorul rezidențial). Energia electrică utilizată pentru iluminat și majoritatea aparatelor electrice reprezintă 13,6% (aceasta exclude utilizarea energiei electrice pentru alimentarea principalelor sisteme de încălzire, răcire sau gătit), în timp ce proporția utilizată pentru încălzirea apei este ușor mai mare, reprezentând 14,5%. Principalele dispozitive de gătit necesită 6% din energia utilizată de gospodării, în timp ce răcirea spațiului și alte utilizări finale acoperă 0,5% și, respectiv, 1,1%. Încălzirea spațiului și a apei reprezintă 78,9% din energia finală consumată de gospodării.
Cele mai scăzute proporții de energie utilizată pentru încălzirea spațiilor sunt observate în Malta (22,5%), Portugalia (30,8%) și Cipru (34,8%) și cele mai ridicate în Luxemburg (80,3%), Slovacia (74,6%), Belgia (74,4%), Estonia (71,1%), Austria (69,6%) și Lituania (67,9%).
În România, 62,4% din totalul de energie consumată într-o gospodărie este folosit pentru încălzirea locuinței, 0,3% pentru răcirea locuinței, 14,1% – pentru încălzirea apei, 9,9% – pentru gătit și 13,3% – pentru iluminat.
Utilizarea produselor energetice în gospodării în funcție de destinație
Energia electrică acoperă 100% din necesarul de energie pentru iluminat și răcirea spațiului în UE, dar și 50,6% pentru gătit. Gazele naturale joacă un rol esențial în ceea ce privește încălzirea spațiului și a apei ca utilizare finală a energiei consumate (39,3% și, respectiv, 43%) și în gătit (32,4%). Sursele regenerabile de energie acoperă 29,2% din necesarul de energie pentru încălzirea spațiilor, 13,9% pentru încălzirea apei și 4,6% pentru gătit. Căldura derivată joacă un rol important numai în încălzirea apei (13,2%) și în încălzirea spațiilor (10,4%). Consumul de energie al produselor petroliere acoperă 11,3 % din încălzirea spațiilor, 11,8% din gătit și 9,2% din încălzirea apei.
Utilizarea produselor energetice în gospodării: încălzirea spațiilor
Șase din cele 27 de state membre ale UE furnizează peste 50% din energia necesară pentru încălzirea locuințelor lor din surse regenerabile. Acestea sunt Portugalia (87,3%), Croația (65%), Bulgaria (55,7%), Slovenia (59,9%), România (51,3%) și Estonia (50,3%). Țările de Jos (84,7%), Italia (60,6%) și Ungaria (60,4%) sunt statele membre UE în care proporția de gaze utilizate pentru încălzirea spațiilor este cea mai mare. Trei state membre utilizează în principal produse petroliere pentru încălzirea spațiilor: Cipru (60,4%), Irlanda (54,4%) și Grecia (43,5%). Două state membre se bazează în principal pe energia termică derivată – Suedia (50,2%) și Danemarca (41,1%), iar Polonia utilizează în principal combustibili solizi pentru încălzirea spațiilor (30,2%).
Utilizarea produselor energetice în gospodării: încălzirea apei
Căldura derivată este utilizată pe scară largă, acoperind peste 50% din necesarul de încălzire a apei în patru state membre – Danemarca (64,7%), Estonia (58,9%), Finlanda (55,9%) și Suedia (56,5%). Gazul este utilizat în principal în Țările de Jos (88,2%) și în Italia (66,9%). În plus, Malta (80,7%), Bulgaria (60, %), Franța (47,9%), Croația (46,2%) și Grecia (40,8%) utilizează în principal energie electrică. Irlanda și Portugalia utilizează în principal produse petroliere (47,7% și, respectiv, 40,5%), în timp ce Cipru (76,9%), Grecia (49,4%), Slovenia (40,6%) și Austria (34,2%) utilizează în principal surse regenerabile de energie.
Utilizarea produselor energetice în gospodării: gătit
Gătitul se bazează, în general, pe utilizarea energiei electrice (peste 50% din necesarul din 13 state membre) și a gazelor (peste 50% în cinci state membre), numai Malta și Cipru utilizând produse petroliere în acest scop (80% și, respectiv, 59,3%).
Surse: Energie Inteligentă, Eurostat
