171619 – 22032024 – Conform Strategiei Naţionale pentru Păduri 2030, Guvernul a adoptat în ședința din 21 martie, noul Codul Silvic, al cărui rol este să raționalizeze cadrul juridic, să combată exploatarea forestieră ilegală și să îmbunătățească gestionarea pădurilor.
Una dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic interzice tăierile la ras în aproape jumătate din suprafaţa de pădure a ţării, după ce, până în prezent, acestea erau interzise doar în Parcurile Naţionale. De asemenea, se va extinde interdicţia în Parcurile Naturale (dar şi în toate siturile Natura 2000).
Noile reglementări au în vedere și situațiile în care pot fi dezmembrate ori dezlipite, prin acte notariale, terenurile din categoria de folosință pădure.
Se reglementează ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lăstari din FFN, indiferent de forma de proprietate, inclusiv prin pășunat sau accesul cu mijloace motorizate, care, în funcție de gravitate și prejudiciul produs, pot fi încadrate la infracțiuni.
Un alt element de noutate este suspendarea dreptului de acces în sistemul informatic SUMAL 2 celor care nu respectă legea.
De asemenea, statul va putea să își asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite şi abandonate de proprietar şi stabileşte cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure, iar proprietarii de pădure (stat sau privat) pot adopta soluții alternative de pază – structuri specializate, pază organizată în regim propriu și în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege.
Totodată, vor fi stabilite comunitățile dependente de produsele pădurii și prioritizate în accesul la resurse forestiere și apare termenul de „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori și arbuști.
Același act normativ prevede apariția Consiliului Național al Silviculturii, care urmărește exercitarea în condiții de etică profesională și respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic. Sunt definite ecosistemele cu valoare ridicată de conservare și se instituie Catalogul național al ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare – strict protejate.
Potrivit unei alte prevederi din Codul Silvic, toți proprietarii de pădure din România vor fi incluși în Registrul Forestier Național. De asemenea, apare un concept nou – „insulele de îmbătrânire”, care devin mecanismul prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menținerea biodiversității vor fi protejate de tăieri.
Alt articol reglementează accesul pe jos sau cu bicicleta pe terenurile din Fondul Forestier Național. Astfel, accesul persoanelor pe terenurile din FFN se realizează pe propria răspundere și fără a se produce prejudicii. În pădurile proprietate publică este permis accesul pedestru al persoanelor. În pădurile proprietate privată este permis accesul pedestru al persoanelor doar pe trasee şi poteci marcate.
Fundamentarea Codului Silvic a fost realizată de specialiști ai Universității Transilvania din Brașov, ai Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava și ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură ”Marin Drăcea”.
