171592– 19032024 – Muzeul Național de Istorie a României anunță deschiderea expoziției temporare „19 martie – Ziua pașaportului românesc. De la cărticica portativă din 1912, la pașaportul electronic, mesager al digitalizării”.
Proiectul expozițional este organizat de Direcția Generală de Pașapoarte din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a României, cu ocazia celebrării Zilei Pașaportului Românesc și a aniversării a 112 ani de la promulgarea „Legii asupra pașpoartelor”, pe 19 martie. Expoziția va fi accesibilă publicului, începând cu data de 20 martie 2024, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, sector 3, București.
Evoluția pașaportului românesc este o poveste fascinantă a transformărilor sociale și tehnologice. De la primele sale forme rudimentare, utilizate înainte de secolul al XX-lea și până la pașapoartele moderne, care înglobează tehnologii avansate, acest document a parcurs un drum lung și încărcat de semnificație. În fiecare etapă a evoluției sale, pașaportul românesc a reflectat aspirațiile și valorile unei națiuni în schimbare, devenind nu doar un instrument de călătorie, ci și un simbol al identității și apartenenței naționale. Astfel, evoluția pașaportului românesc nu este doar o cronologie a schimbărilor administrative, ci și o mărturie a călătoriei unei țări și a poporului său în căutarea libertății, a prosperității și recunoașterii internaționale.
Anul acesta se marchează împlinirea a 112 ani de la promulgarea, în data de 19 martie 1912, prin Înaltul Decret Regal nr. 1758 emis de Regele Carol I, a primei legi moderne care se referea la pașapoarte, denumită ,,Lege asupra pașpoartelor”, primul act prin care statul român a introdus principii procedurale generale obligatorii pentru autorități și cetățeni, legate de pașapoartele și biletele pentru trecerea frontierei. Legea cuprindea 11 articole și a fost publicată în Monitorul Oficial din 21 martie 1912.
Noul document avea „formatul unei cărți mici portative”, renunțându-se la forma de certificat de până atunci. Modelul a fost stabilit prin regulamentul de aplicare a legii, iar pașaportul era un libret cu dimensiunile 9 x 13 cm, având 20 de pagini numerotate. Fiecare pagină a pașaportului avea „un fond încadrat, compus cu motive naționale”, în culoarea liliacului deschis, făcând să iasă în evidență stema țării și cuvântul „ROMÂNIA”, iar dedesubt cuvântul „PASPORT”.
Documentul de călătorie românesc fusese menționat, pentru prima dată în 1830, în Regulamentul Organic în Principatele Române, Țara Românească și Moldova, când s-a recunoscut libertatea românilor de a călători peste granițele Dunării și ale Imperiului Habsburgic. Înainte de „Legea asupra pașpoartelor”, promulgată de regele Carol I, Agia, organul administrativ în cele două principate, elibera, între secolele al XVIII-lea și al XIX-lea răvașele de drum. Fiecare călător era obligat să aibă atât pașaport, cât și răvaș de drum și să le prezinte „la hotare”. Prin Legea din 1912, însă, statul român introducea primele principii generale pentru pașapoarte și pentru trecerea frontierei.
Mai mult decât un simplu instrument de călătorie, pașaportul românesc a trecut printr-un proces continuu de dezvoltare și evoluție, ridicându-se la cele mai înalte standarde la nivel internațional în ceea ce privește securitatea documentelor de călătorie. Pașaportul electronic românesc oferă cetățenilor libertatea de mișcare fără viză în 179 de țări, situându-se pe locul 15 pe scara internațională a mobilității.
În cadrul expoziției, publicul are ocazia să descopere o serie de pașapoarte „istorice”, emise în perioada 1912 -1943, precum sunt cele tipărite în timpul domniilor lui Carol I și Mihai. Alături de acestea, vor fi expuse bilete de liberă trecere din 1925 și 1935 și alte documente de călătorie din 1951. O serie de pașapoarte pentru cetățenii români stabiliți în străinătate, precum și paşapoarte pentru persoane fără cetățenie, eliberate între 1983 și 1984, se regăsesc, de asemenea, în expoziție. Proiectul expozițional cuprinde și pașapoarte diplomatice, temporare, simple sau electronice, apărute după anul 2000.
Expoziția este deschisă la Muzeul Național de Istorie a României în perioada 20 – 31 martie 2024, de miercuri până duminică, între orele 09:00 – 17:00 (până la 30 martie) și 10:00 – 18:00 (începând cu 31 martie).
