171531 – 13032024 – Comisia Europeană a publicat o comunicare privind gestionarea riscurilor climatice în Europa prin care stabilește modul în care UE și statele sale membre pot anticipa, înțelege și aborda mai bine riscurile climatice astfel încât să pregătească și să aplice politici care salvează vieți, reduc costurile și protejează bunurile.
Împreună cu prima evaluare europeană a riscurilor climatice (EUCRA), un raport științific al Agenției Europene de Mediu, reprezintă un apel la acțiune pentru toate sectoarele și domeniile expuse riscurilor legate de climă.
2023 a fost cel mai cald an înregistrat. Potrivit raportului din februarie al Serviciului Copernicus privind schimbările climatice, temperatura medie globală din ultimele 12 luni depășise pragul de 1,5 grade stabilit în Acordul de la Paris. Întrucât UE ia măsuri cuprinzătoare pentru a-și reduce emisiile și a limita schimbările climatice, trebuie, de asemenea, să luăm măsuri pentru a ne adapta la schimbările deja inevitabile și pentru a proteja oamenii și prosperitatea. Potrivit sondajului Eurobarometru, 77 % dintre europeni consideră că schimbările climatice reprezintă o problemă foarte gravă, iar mai mult de unul din trei europeni (37 %) se simt deja expuși la riscuri climatice.
Evaluarea identifică 36 de riscuri climatice majore pentru Europa, grupate în cinci mari categorii: ecosisteme, alimentație, sănătate, infrastructură și economie și finanțe. Peste jumătate dintre riscurile identificate necesită în prezent mai multe acțiuni, iar opt dintre acestea sunt urgente pentru conservarea ecosistemelor, protejarea oamenilor împotriva căldurii, protejarea oamenilor și a infrastructurii împotriva inundațiilor și a incendiilor forestiere.
Aproape toate riscurile din categoria ecosistemelor necesită acțiuni urgente sau mai multe acțiuni, riscurile pentru ecosistemele marine și costiere fiind evaluate ca deosebit de grave. Raportul AEM reamintește că ecosistemele aduc servicii multiple oamenilor și au un potențial ridicat de extindere în cascadă la alte domenii, inclusiv la alimentație, sănătate, infrastructură și economie.
Riscurile pentru producția agricolă vegetală cauzate de căldură și secetă au atins deja un nivel critic în sudul Europei, dar și țările din centrul Europei sunt expuse riscului. În special secetele prelungite care afectează suprafețe mari reprezintă o amenințare semnificativă pentru producția agricolă, securitatea alimentară și aprovizionarea cu apă potabilă.
Pentru sănătatea umană, cel mai grav și mai urgent factor de risc climatic este căldura. Cele mai expuse la risc sunt anumite categorii de populație, cum ar fi lucrătorii în aer liber expuși la călduri extreme, persoanele în vârstă și persoanele care locuiesc în locuințe construite necorespunzător, în zone cu un puternic efect de insulă de căldură urbană sau cu acces inadecvat la sisteme de răcire. Multe din pârghiile pentru reducerea riscurilor climatice pentru sănătate nu se regăsesc în politicile tradiționale din domeniul sănătății, de exemplu planificarea urbană, standardele de construcție și legislația muncii.
Creșterea frecvenței fenomenelor meteorologice extreme mărește riscurile pentru mediul construit și pentru serviciile critice din Europa, inclusiv pentru energie, apă și transport. Deși riscurile de inundații costiere au fost gestionate relativ bine în Europa, creșterea nivelului mării și modificarea tiparelor de furtună pot avea efecte devastatoare asupra oamenilor, infrastructurii și activităților economice. În sudul Europei, căldura și seceta generează riscuri substanțiale pentru producția, distribuția și cererea de energie. Clădirile rezidențiale trebuie, de asemenea, adaptate la creșterea căldurii.
Economia și sistemul financiar din Europa se confruntă cu multe riscuri climatice. De exemplu, fenomenele climatice extreme pot duce la creșterea primelor de asigurare, pot amenința activele și ipotecile și pot determina creșterea cheltuielilor guvernamentale și a costurilor împrumuturilor. Viabilitatea Fondului de solidaritate al UE este deja extrem de amenințată din cauza inundațiilor și incendiilor de vegetație costisitoare din ultimii ani. Agravarea impactului climatic poate, de asemenea, să adâncească lacunele din asigurările private și să facă gospodăriile cu venituri mici mai vulnerabile.
Comunicarea identifică patru categorii principale de acțiuni:
O mai bună guvernare: prin înțelegerea riscurilor și a responsabilităților, bazate pe dovezi și pe dialog. Comunicarea ia act de faptul că statele membre au luat primele măsuri pentru a include reziliența la schimbările climatice în planurile lor naționale privind energia și clima (PNEC).
Comisia și Agenția Europeană de Mediu (AEM) vor oferi acces la date, produse, aplicații, indicatori și servicii granulare și localizate esențiale. Pentru a ajuta în situații de urgență, în 2025 Serviciul Galileo de avertizare de urgență prin satelit (EWSS) va deveni disponibil pentru a comunica informațiile de alertă persoanelor, întreprinderilor și autorităților publice, chiar și atunci când sistemele de alertă terestre sunt în declin. Lacunele majore în materie de date vor fi reduse datorită propunerii de lege privind monitorizarea pădurilor și de monitorizare a solului, care va îmbunătăți instrumentele de alertă timpurie în caz de incendii forestiere și alte dezastre și va contribui la evaluări mai precise ale riscurilor. În sens mai larg, Comisia va promova utilizarea sistemelor disponibile de monitorizare, prognoză și avertizare.
Valorificarea politicilor structurale – o mai bună amenajare a teritoriului în statele membre; integrarea riscurilor climatice în planificarea și întreținerea infrastructurii critice și corelarea mecanismelor de solidaritate la nivelul UE. Sistemele și activele de protecție civilă trebuie adaptate prin investiții în gestionarea riscurilor de dezastre, capacități de răspuns și expertiză care pot fi mobilizate rapid la nivel transfrontalier, condiții prealabile adecvate pentru finanțarea rezilienței la schimbările climatice: finanțări (publice și private) pentru reziliența la schimbările climatice, întocmirea bugetelor naționale în funcție și de riscurile climatice, programe și activități ca parte a principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ”. Comisia va convoca un grup de reflecție temporar privind mobilizarea finanțării rezilienței la schimbările climatice. Grupul de reflecție va reuni principalii actori industriali și reprezentanți ai instituțiilor financiare publice și private pentru a reflecta asupra modalităților de facilitare a finanțării rezilienței la schimbările climatice. Comisia invită statele membre să țină seama de riscurile climatice atunci când includ criterii de durabilitate ecologică în procedurile de achiziții publice competitive, de exemplu prin intermediul Regulamentului privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete.
O accelerare istorică a perturbărilor climatice în 2023 a înregistrat o creștere a încălzirii globale cu 1,48 °C peste nivelurile preindustriale, iar temperaturile oceanelor și pierderea gheții din Oceanul Antarctic au rupt cu o marjă largă. Temperatura aerului la suprafață a crescut și mai mult în Europa, cea mai recentă medie pe cinci ani situându-se la 2,2 °C peste era preindustrială. Europa se încălzește de două ori mai repede decât restul lumii.
