171404 – 28022024 – Senatul a adoptat un proiect de lege care crește valabilitatea permiselor de conducere (din categoriile AM, Al, A2, A, B, Bl şi BE) de la 10 la 15 ani. De asemenea, valabilitatea administrativă a permiselor de conducere eliberate pentru vehiculele din categoriile AM, Al, A2, A, B, Bl şi BE, deţinute de persoane cu vârsta de 70 de ani şi peste această vârstă este de 5 ani, iar în cazul persoanelor cu vârsta de 80 de ani şi peste – 2 ani.
De această măsură ar putea beneficia aproximativ trei milioane de persoane.
Începând cu data de 19 ianuarie 2013, conform Directivei 2006/126/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 decembrie 2006 privind permisele de conducere (reformată), permisele eliberate de statele membre pentru categoriile AM, Al, A2, A, B, Bl şi BE poate să aibă o valabilitate administrativă cuprinsă între 10 şi 15 ani.
La finalul anului 2021, în România, numărul celor care deţineau un permis de conducere era de 8.298.956 de persoane (43% din totalul populaţiei ţării şi 53% din populaţia adultă). Se observă creşterea continuă a numărului de conducători de autovehicule în ultimii zece ani, de la 6.431.345 de deţinători de permise în anul 2011, la 8.298.956 în anul 2021.
Conform Buletinului siguranţei rutiere pentru anul 2021, situaţia persoanelor care deţin permis de conducere, în funcţie de categoria de permis pe care o deţin, era:
- 8.209.017 permise de conducere vehicule categoria B;
- 6.220.390 permise de conducere categorie de vehicule Bl;
- 1.084.228 permise de conducere categorie de vehicule BE;
- 474.082 permise de conducere vehicule categoria A;
- 6.251.026 permise de conducere categorie de vehicule AM;
- 325.849 permise de conducere categorie de vehicule Al;
- 312.384 permise de conducere categorie de vehicule A2;
- 5.266.777 permise de conducere categorie de vehicule C, CE, CI, C1E,D, Dl, DE, DIE.
În 2021, pe drumurile publice din România s-au produs 26.806 accidente rutiere, iar dintre acestea, 4.915 au fost accidente rutiere grave (18,3 % din totalul accidentelor). Din cele 4.915 accidente rutiere grave, 505 accidente rutiere grave au fost produse de persoane care aveau vârsta de peste 60 ani (10,27%), iar 292 accidente rutiere grave au fost produse de persoane de peste 67 ani (5,94 %). Conform Buletinul Siguranţei Rutiere 2021 întocmit de IGPR, în România dintr-o populaţie de 2.267.542 cu vârsta >71 ani sunt înregistraţi 819.031 conducători de autovehicule.
În expunerea de motive a proiectului de lege se argumentează că medicii atrag atenţia asupra situației că vârsta înaintată poate avea efecte grave asupra capacităţii de a conduce un autovehicul. Cu trecerea timpului aproximativ o treime dintre persoanele cu vârste cuprinse între 65 şi 74 de ani se confruntă cu pierderea auzului, iar aproximativ jumătate dintre cei peste 75 de ani au această problemă. Sunetele înalte sunt deosebit de greu de auzit şi acest lucru face dificilă înţelegerea a ceea ce spun alţii. De asemenea, zgomotul de fundal poate interfera mai mult cu conversaţiile. Majoritatea persoanelor trecute de 70 de ani au nevoie de ochelari de citit odată cu scăderea flexibilităţii cristalinului. Apar, de asemenea, scăderea vederii nocturne și a acuităţii vizuale, ca mai târziu să poată apăarea înceţoşarea privirii. Pupilele reacţionează mai încet la schimbările de lumină, deoarece muşchii oculari sunt slăbiţi. Conform unor date medicale, aproximativ 20% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 65 şi 74 de ani au cataractă, iar peste jumătate dintre cei peste 74 de ani au această boală. De asemenea, la vârste înaintate există un risc mai ridicat pentru dezvoltarea demenţei senile, Alzheimer, demenţei vasculare şi se cunosc cazuri de şoferi care au suferit infarct miocardic sau stop cardiorespirator în timpul șofatului. Aceste lucruri, spun medicii sunt o normalitate medicală, iar pentru aceasta este nevoie ca posesorii de permise să facă o evaluare medicală mai frecventă după vârsta de 65-70 de ani, având în vedere incidenţa acestor boli care pot afecta capacitatea de atenţie, gândire, memorie, mai argumentează inițiatorii proiectului de lege.
Senatul este prima Cameră legislativă sesizată în acest caz.
