171130 – 29012024 – În ultimul an, migrația a crescut în UE, în special pe ruta Mediteranei Centrale (158.000 de treceri ilegale, cu 50% maim ult comparative cu 2022) și a Mediteranei de Est (60.000 de cazuri detectate, fiind al doilea an post-pandemic în care se înregistrează creștere). Și pe ruta Vest Mediteraneeană s-a înregistrat o creștere de aproape 12% comparative cu 2022, dar pe ruta Balcanilor de Vest s-a înregistrat o scădere cu 31% a detecțiilor. Pe ruta Vest Africană, către Insulele Canare, s-a înregistrat o creștere de 161% față de 2022, generată în special de sosirile din Senegal.
În ceea ce privește România, în 2023, au fost detectați la frontieră 19.793 de migranți ilegali (18.990 depistări au vizat rețineri în trecere ilegală, iar 803 depistări au vizat cazuri de prevenire a intrării ilegale pe teritoriul național, la frontiera cu Serbia). Comparativ cu 2022, în România numărul reținerilor în trecere ilegală a crescut cu 16,5% (+2.689), iar cele de prevenire a intrării ilegale pe teritoriul național a scăzut de 34,3 ori (-26.721). Cele mai multe cazuri au fost traversări ilegale ale frontierei verzi (49,4%) și ascunderea în mijloacele de transport (47,1%).
Cele mai multe rețineri în trecere ilegală au fost consemnate la frontiera cu Ungaria (60,7%, preponderent pe sensul de ieșire) și la frontiera cu Ucraina (23,1%, preponderent pe sensul de intrare).
De asemenea, au fost înregistrate 9.916 solicitări de azil, cu 18,5% mai puține față de anul 2022, iar gradul mediu de ocupare din centrele de cazare pentru solicitanții de azil, era, la începutul acestui an de 32,5%.
La Consiliul JAI din 25 ianuarie, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, vorbit despre investițiile pe care România le face în protecția frontierelor și reducerea, semnificativă, a cifrelor privind migrația ilegală în 2023, precum și despre continuarea, în 2024, a proiectelor pilot cu Bulgaria, Serbia, Ungaria, Republica Moldova și Ucraina, pentru consolidarea protecției frontierei de stat.
