170517 – 1511202 – Comisia pentru mediu a Camerei Deputaților a votat pentru stabilirea unui regim strict de protecție pentru pădurile din jurul Capitalei.
Proiectul inițiat de deputata de Ilfov, Oana Cambera, și deputata de București, Diana Buzoianu, a cuprins eforturile societăţii civile de a stopa tăierile şi de a proteja aceste păduri, coagulate pe platforma civică ”Împreună pentru Centura Verde”, a cărei iniţiatori sunt Alex Găvan, alpinist de altitudine şi conservaţionist, şi Florin Stoican, preşedinte al Asociaţiilor Kogayon şi Parcul Natural Văcăreşti. Platforma reuneşte peste 50 de fundaţii şi asociaţii, parteneri şi susţinători, dar şi ambasadori ai societăţii civile, iar de la depunerea proiectului s-au alăturat colegi de la PNL, PSD și UDMR, printre care se numără și Barna Tanczos și actualul ministru al mediului, Mircea Fechet. Proiectul a fost îndelung consultat cu specialiști în cadrul Ministerului Mediului, iar amendamentele înaintate de inițiatori au fost însușite de Comisia pentru mediu și echilibru ecologic.
Capitala României este unul dintre cele mai poluate orașe din Europa, fiind întrecut doar de capitalele Albaniei și Macedoniei, conform clasamentului Numbeo realizat în funcție de indicele poluării. De asemenea, doar 7,5% din suprafața orașului este ocupată de spații verzi, ceea ce înseamnă că indicele de spațiu verde public este de doar 9,86 mp/locuitor, spre deosebire de Viena, care are un raport de 120 mp de spațiu verde per locuitor. Suprafaţa spaţiilor verzi pe cap de locuitor, conform normelor europene, trebuie să fie de minimum 26 de metri pătraţi, iar normele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) sunt şi mai stricte, prevăzând un minim de spaţii verzi pe cap de locuitor de 50 de metri pătraţi.
Situația din București este cu atât mai gravă cu cât pădurile din jurul Bucureștiului dispar constant, fie prin tăieri legale, fie prin tăieri ilegale, iar capitala României, deși condamnată pentru calitatea aerului, este una din puținele capitale europene fără o centură verde de protecție strictă în care să încurajăm reconstrucția ecologică.
„Protejarea pădurilor din jurul marilor aglomerări urbane este un aspect de sănătate publică. Viața oamenilor din această regiune este cu 4 ani mai mică decât a altor români, iar costurile de sănătate asociate poluării, per cap de locuitor, sunt cele mai mari. Nu este un proiect abstract, ci unul concret, despre viața oamenilor și calitatea acesteia. Tăierile care se produc în pădurilor din jurul Bucureștiului, împreună cu datele pe care le avem despre poluare și impactul acesteia asupra sănătății, au condus către această intervenție legislativă și mă bucură susținerea tuturor colegilor parlamentari. Sper că în câteva săptămâni vom avea inițiativa la vot în plenul Camerei Deputaților, astfel încât să fie promulgată lege până la finalul anului. Pădurile Corbeanca, Vlădiceasca, Tunari, dar și arii naturale protejate, precum Scroviștea, Snagov, Cernica și Situl Natura 2000 Căldărușani Dridu, sunt doar câteva dintre pădurile din jurul Bucureștiului afectate de tăieri în ultimii ani, deși locuitorii din apropierea acestor zone au întreprins numeroase proteste, sesizări și reclamații către autorități”, a declarat Oana Cambera.
Proiectul a fost înaintat în Parlament de Oana Cambera, deputat de Ilfov, şi Diana Buzoianu, deputat de Bucureşti, care au primit o serie de solicitări şi sesizări de la cetăţeni, iar pe parcursul anilor 2022 şi 2023, au avut loc întâlniri şi dezbateri cu reprezentanţi ai ONG-urilor şi asociaţiilor preocupate de subiect şi vizite pe teren în cadrul cărora s-a constatat amploarea fenomenului.
Votul pe acest proiect se produce doar la câteva zile după ce Consiliul și reprezentanții Parlamentului European au încheiat un acord cu privire la un regulament privind refacerea naturii, prin care se propun instituirea unor măsuri pentru refacerea a cel puțin 20% din zonele terestre ale UE până în 2030, precum și a tuturor ecosistemelor care au nevoie de refacere până în 2050.
