170186 – 11102023 – Conform studiilor de specialitate, poluarea apelor cu nitrați este cauzată de o gestionare improprie a fertilizanților (naturali sau chimici) și poate duce la probleme grave de mediu (eutrofizare – fenomen care afectează grav echilibrul ecosistemele acvatice), dar mai ales la consecințe asupra sănătății populației. Din păcate, în România încă se înregistrează cazuri de methemoglobinemie, iar cei mai vulnerabili în fața acestei afecțiuni sunt bebelușii care sunt hrăniți cu lapte preparat cu apă din surse poluate cu nutrienți. Afecțiunea se mai numește și boala albastră a sugarului sau cianoza infantilă.
Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți (CIPN) este singurul proiect din România care a finanţat investiţii directe pentru implementarea în comunităţile rurale a Directivei Nitraţi, cu precădere în zonele desemnate ca fiind vulnerabile la nitraţi, localizate în zece bazine hidrografice. În prima perioadă de implementare, proiectul a sprijinit înfiinţarea a 11 Centre de demonstrare şi instruire, după care investiţiile proiectului au început să fie dezvoltate în alte comune, astfel încât un total de 81 de comune au beneficiat de investiţii sprijinite de către proiect.
Începând cu 2017, Finanțarea Adițională la Proiectul inițial a replicat intervențiile de proiectului inițial, la nivel național, în încă aproximativ 90 de comune.
Proiectul CIPN a fost finanțat de Guvernul României, dintr-un împrumut de la Banca Mondială, și, finanțând crearea a 86 de platforme de management de gunoi de grajd.
Anna Akhalkatsi, Manager de Țară pentru România în cadrul Băncii Mondiale, a declarat că în ultimele două decenii, Banca Mondială a sprijinit combaterea poluării cu nutrienți în România, investind 110 milioane de euro în comunitățile locale, pentru a spirijini eforturile României de reducere a poluării mediului.
Adriana Petcu, secretar de stat pentru Ape din cadrul Ministerului Mediului a menționat că doar construirea unei platforme nu asigură colectarea gunoiului de grajd și că este nevoie de consolidarea relațiilor contractuale cu primăriile beneficiare de platforme, prin introducerea de indicatori de performanță cu privire la gradul de umplere, dezvoltarea unui manual de utilizare a platformelor și asigurarea instruirii personalului primăriilor.
