170367 – 30102023 – ”Barometrul de Consum Cultural 2022. Participare culturală şi perspective democratice” lansat de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (INCFC) în cadrul celei de-a XXXIII-a ediţii a Festivalului Naţional de Teatru (FNT), semnalează, între altele, scăderea participării la spectacolele de teatru şi vizionarea de filme la cinematograf comparativ cu anul 2019.
Studiul evaluează schimbările practicilor de consum cultural, cu accent pe particularităţile în rândul tinerilor, şi, pentru prima dată în România, relaţia dintre cultură şi democraţie.
Concluziile cercetării confirmă orientarea consumului cultural spre mediul online şi în spaţiul non-public, identificată în perioada pandemiei.
Studiul analizează în capitole ample şi activităţile culturale din spaţiul non-public, activităţile practicate pe internet, precum şi legătura dintre practicile de consum cultural şi participarea democratică.
Capitolul Dinamica consumului cultural non-public. Particularitățile consumului cultural în rândul tinerilor evidenţiază creșterea consumului de internet până la nivelul consumului de programe la televizor, dar și evoluţii ale consumului de muzică, ale practicilor de lectură a cărţilor în format electronic. Analizele la nivelul categoriei tinerilor confirmă rezultatele altor studii care au arătat nu doar avantajele, ci și impactul negativ al consumului de internet.
Capitolul Efectele participării la activitățile culturale asupra calității vieții și a bunăstării sociale evidenţiază beneficiile asociate motivelor de participare la activităţile culturale în spaţiul public. Au fost confirmate ipotezele de cercetare referitoare la beneficiile sociale şi emoționale asociate vizionării de filme la cinematograf, participării la festivaluri de muzică sau film şi cele referitoare la beneficiile directe sau indirecte asociate mersului la bibliotecă sau vizitării unui muzeu.
Comparaţiile dintre ediţia din anul 2022 a Barometrului de Consum cultural și cea din anul 2019 evidenţiază la nivelul consumului cultural non-public:
- Creșterea consumului de muzică de la 85% cel puţin o dată pe an în anul 2019 la 96% în anul 2022;
- Creșterea consumului de programe TV de la 92% cel puţin o dată pe an în anul 2019 la 97% în anul 2022;
- Modificarea practicilor de lectură a cărţilor (în general) de la 61% cel puţin o dată pe an în anul 2019 la 56% în format tipărit, respectiv 28% în format electronic, în anul 2022;
- Modificarea practicilor de lectură a ziarelor și revistelor, care au trecut în format online, de la 57%, respectiv 58% cel puţin o dată pe an în format tipărit în anul 2019 la 77% în format tipărit și online în anul 2022;
- Creșterea utilizării internetului de la 70% cel puţin o dată pe an în anul 2019 la 85% în anul 2022;
- Creșterea utilizării internetului pentru vizitarea websiteurilor unor muzee/ biblioteci, festivaluri/teatre/ pagini cu evenimente culturale de la 12% cel puţin o dată pe an în anul 2019 la 40% în anul 2022;
- Creșterea utilizării internetului pentru cumpărarea de cărți, CD-uri, bilete la teatru, bilete la evenimente culturale etc. de la 16% cel puţin o dată pe an în anul 2019 la 26% în anul 2022;
- Creșterea utilizării internetului pentru vizionarea de filme sau programe TV difuzate online (Netflix, HBO GO, Voyo etc.) de la 37% cel puţin o dată pe an în anul 2019 la 51% în anul 2022;
- Creșterea utilizării internetului pentru citirea de cărți, manuale, articole etc. de la 24% cel puţin o dată pe an în anul 2019 la 47% în anul 2022;
- Creșterea utilizării internetului pentru reţele de socializare de la 79% cel puţin o dată pe an în anul 2019 la 88% în anul 2022.
Comparaţiile dintre ediţia din anul 2022 a Barometrului de Consum cultural și cea din anul 2019 la nivelul consumului cultural public evidenţiază:
- Creșterea vizitării unui monument istoric sau un sit arheologic de la 45% cel puţin o dată pe an în anul 2019 la 59% în anul 2022;
- Scăderea participării la spectacolele de teatru de la 29% cel puţin o dată pe an în anul 2019 la 20% în anul 2022;
- Scăderea vizionării de filme la cinematograf de la 35% cel puţin o dată pe an în anul 2019 la 26% în anul 2022;
- Scăderea mersului la bibliotecă pentru a citi / împrumuta cărți de la 28% cel puţin o dată pe an în anul 2019,la 17% în anul 2022;
- Scăderea vizitării unui muzeu, expoziție sau galerie de artă de la 38% cel puţin o dată pe an în anul 2019 la 30 % în anul 2022.
Analizele arată că se mențin decalajele de consum dintre diferite categorii sociale și demografice, cu o tendință de participare mai redusă a femeilor, a vârstnicilor, a persoanelor din mediul rural și a celor cu nivel redus de educație și de venit (sub media națională).
Barometrul de Consum Cultural 2022 se bazează pe un sondaj de opinie realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), în perioada septembrie – octombrie 2022, pe un eşantion reprezentativ naţional.
Volumul aproximativ al eşantionului este de 1.035 de persoane, cu o eroare maximă de +/ -3,1%, la un nivel de încredere de 95%. Aplicarea chestionarelor s-a realizat prin metoda CATI, pe un eşantion simplu, aleatoriu, prin generarea de numere de telefon cu format valid pe teritoriul României, prin metoda RDD (Random Digit Dialing).
Studiul Tendințe ale consumului cultural în perioada pandemiei, ediţiile 2020 și 2021, a consemnat existenţa unor procente ridicate de non-consumatori în spaţiul public, care nu doar că nu au participat la activităţi culturale în perioada pandemiei, dar nici nu intenţionează să participe în viitor, indiferent de situaţie. Procentele pentru non-consumatori sunt extrem de ridicate – 74% pentru mersul la bibliotecă pentru a citi / împrumuta cărți, 69% pentru vizionarea unui film la cinematograf în aer liber, 68% pentru participarea la spectacole de divertisment, 66% pentru participarea la spectacole de muzică (de orice fel) și la spectacole de teatru în spaţii închise. Dincolo de pierderea unor obiceiuri și practici de consum datorată reticenței de a se afla în spații închise cu mai mulți oameni necunoscuți, rezerva față de participarea culturală directă mai are și alte surse. Unele dintre explicațiile neparticipării sunt rezultatele unor bariere de consum cultural, care se manifestă pentru toate categoriile de consumatori/public, indiferent că vorbim de publicul stabil/ fidel, de publicul ocazional/potenţial sau de non-public/nonconsumatori.
Barierele de consum cultural pot fi „fizice (în special pentru anumite grupuri vulnerabile), financiare (de exemplu, taxele de intrare, biletele de transport public), geografice (pentru persoanele care locuiesc în zonele rurale), dar pot fi și intangibile, cum ar fi barierele culturale (interese, opțiuni de viață, bariere lingvistice), de atitudine (atmosfera instituțională) și de percepție (de exemplu, percepția instituțiilor culturale ca fiind exclusiviste, refuzul anumitor forme de exprimare culturală sau prioritatea scăzută acordată participării culturale)”. Barierele menționate în acest raport publicat în 2012 se activează și se regăsesc în mod diferit în măsurătorile statistice, în funcție și de felul în care autoritățile și statele decid să intervină pentru diminuarea sau eliminarea lor, fie prin politici și strategii, fie prin măsuri și direcții de acțiune punctuale, operaționalizate în programe naționale sau regionale. Non-publicul este categoria cea mai afectată de toate barierele culturale, sociale, financiare și fizice pentru care se aplică toate soluţiile, cu accent mai mare pe alfabetizarea/ educaţia culturală, întrucât practicile și gustul de consum se construiesc în timp îndelungat și e nevoie de programe constante din perioada copilăriei până după adolescență.
Soluţiile de înlăturare a barierelor fizice și geografice identificate în cadrul SSDC 2023-2030 includ orientarea spre comunitatea locală și construirea ofertei culturale în raport cu interesele și așteptările publicului local. Barierele financiare pot fi înlăturate prin programe specifice adresate grupurilor vulnerabile din punct de vedere economic.
Barierele semnalate ca fiind în creștere în ultimii ani și accentuate după perioada pandemiei sunt însă barierele de înțelegere – barierele culturale care presupun o educație suficientă pentru consum la nivel mediu. Soluţiile de înlăturare a barierelor culturale includ creșterea interesului pentru cultură și a înțelegerii produselor culturale și a creaţiilor artistice, printr-o educare specială a copiilor și tinerilor, dar și a adulţilor.
Educația culturală nu urmărește să atragă tinerii spre profesiile culturale sau artistice, ci mai ales să contextualizeze cele mai semnificative repere, să arate contribuția lor la dezvoltare și să facă din practicile culturale niște obiceiuri care să fie păstrate pe tot parcursul vieții. Educația culturală ajută la îmbunătățirea comunicării, la rezolvarea conflictelor și poate orienta capacitatea creativă în spirit constructiv, ceea ce contribuie la bunăstarea socială.
Capitolul Participarea la activități culturale ca unul dintre factorii explicativi ai participării democratice demonstrează faptul că practicile de consum cultural reprezintă un factor de stimulare a cetățeniei democratice. Rezultatele analizelor au evidențiat relaţia directă dintre indicele participării culturale (publice, non-publice sau online) și capacitatea de a acumula capital social prin implicare civică. De asemenea, au fost confirmate parţial ipotezele privind relaţia direct proporţională dintre indicele participării culturale și valorile deschiderii față de alteritate, toleranță și mobilizare socială. Legăturile dintre consumul de cultură și participarea democratică devin și mai evidente atunci când analizăm statistic comportamentul de consum în relație directă cu motivațiile de consum. Viața activă a comunităților, cu precădere a celor urbane, poate fi lesne acaparată de predicate care impun acțiunea – mersul la serviciu, la școală, la cumpărături, la sala de sport etc. – acțiuni din care este eliminat treptat actul reflexiv. Consumul de cultură produce a suspendare din acest cotidian și devine o sursă automotivațională puternică pentru fiecare individ. Timpul dedicat gândirii, reflecției, evaluării și auto-poziționării reprezintă foarte adesea decuplarea spirituală necesară oricărui individ și este asociată ”timpului liber”, recunoscut ca benefic pentru bunăstarea cetățenilor. Majoritatea timpului liber este folosit pentru deconectare de la cotidian, pentru compensări de tensiuni acumulate, dar și ca timp pentru auto-dezvoltare. Foarte adesea aceste nevoi se rezolvă prin asociere cu un consum de cultură, nu neapărat doar forme explicit artistice, ci și formative, care acoperă nevoia de informare, de cunoaștere sau de înțelegere/descifrare a contextelor sociale și a propriului rol. Avantajele consumului de cultură rezidă în faptul că acesta produce deconectarea necesară, îmbogățind totodată, prin metafore sau conexiuni, și un univers personal semnificativ simbolic, în funcție de individ.
