169724–16082022 – Dezinformarea este o preocupare la nivel mondial cu consecințe socioeconomice și politice. Ce îi determină răspândirea? Răspunsul constă în structura de recompense de pe rețelele sociale care încurajează utilizatorii să-și formeze obiceiuri de a distribui știri care îi implică pe ceilalți și atrage recunoașterea socială. Odată ce utilizatorii își formează aceste obiceiuri de partajare, ei răspund automat la indicii recurente din cadrul site-ului și sunt relativ insensibili la consecințele informaționale ale știrilor distribuite, indiferent dacă știrile sunt false sau sunt în conflict cu propriile convingeri politice. Partajarea obișnuită a dezinformării nu este inevitabilă dacă utilizatorii sunt stimulați să-și modifice obiceiurile de partajare în favoarea celor adevărate. Astfel, pentru reducerea dezinformării este nevoie de o schimbare în mediul online, sprijinind partajarea informațiilor corecte.
În prezent, utilizatorii de social media au obiceiul de a distribui automat, din inerție, cele mai populare informații, indiferent de acuratețea lor, amplificând postările ofensatoare și știrile false și răspândind dezinformarea. În prezent, algoritmii platformelor social media favorizează răspândirea cu prioritate a postărilor populare, măsurate prin aprecieri și comentarii, chiar dacă conținutul este controversat.
O echipă de cercetători din mediul universitar american ( Ian A. Anderson, Wendy Wood și Gizem Ceylan) și-a propus să abordeze problema designului platformelor digitale, investigând efectul unei structuri diferite de recompense, care nu prioritizează popularitatea. Ei au creat o nouă structură de recompense bazată pe acuratețe în loc de atenție, acordând recompense financiare numai utilizatorilor care au distribuit conținut factual. Studiul prezentat în cadrul Summitul Nobel din 2023 arată că rețelele sociale au, de fapt, potențialul de a influența și forma în mod pozitiv obiceiul și comportamentul utilizatorilor, încurajând astfel conținutul factual și de calitate. Experimentul a mai arătat că, după câteva modificări ale structurii de recompense a platformelor de social media, utilizatorii au început să distribuie informații corecte, verificate. Utilizatorii au continuat să partajeze conținut de calitate chiar și după ce, într-o rundă ulterioară de testare, recompensele pentru acuratețe au fost eliminate.
Platformele care ar oferi stimulente pentru răspândirea conținutului factual și credibil ar putea stimula încrederea și menține sau crește rata de implicare a utilizatorilor. Folosind sistemul de recompense pentru a crea stimulente ce încurajează acuratețea informațiilor, se reduce dezinformarea fără a perturba semnificativ modelul de business al platformelor. Astfel, modificarea sistemului de recompense poate fi o soluție viabilă și o alternativă mai eficientă la introducerea restricțiilor de conținut, adesea controversate și costisitoare.