169541– 25072023 – La Roma a început luni un summit pe teme de securitate alimentară al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură la care participă aproximativ 2.000 de reprezentanți din peste 190 de țări, inclusiv șefi de state și de guvern.
Agenda celor trei zile ale reuniunii include teme precum securitatea alimentară, îmbunătățirea sistemelor agricole și a lanțurilor de aprovizionare, sprijinirea statelor sărace și analiza modului în care țările reușesc să-și îndeplinească angajamentele. Discuțiile au în vedere, de asemenea, și alimentele ultraprocesate și pe cele artificiale.
Potrivit celui mai recent raport FAO privind starea securității alimentare și a nutriției în lume (SOFI) 2023, anul trecut 735 de milioane de oameni s-au confruntat cu foamea, criza climatică fiind un factor cheie al insecurității alimentare. De asemenea, sistemele agroalimentare produc în prezent o treime din emisiile globale cu efect de seră, intensificând și mai mult impactul asupra climei.
Ceremonia de deschidere a fost condusă de secretarul general al ONU, António Guterres, și prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni.
În discursul său de deschidere, directorul general al FAO, Qu Dongyu, a subliniat că procesul summit-ului ONU privind sistemul alimentar a arătat clar că sistemele agroalimentare dețin o putere și un potențial uriaș în a contribui la atingerea Obiectivelor de dezvoltare durabilă.
El a remarcat progresul realizat în identificarea soluțiilor pe care sistemele agroalimentare le pot oferi pentru o producție mai bună, o nutriție mai bună, un mediu mai bun și o viață mai bună – cum ar fi practicile agricole durabile, gestionarea eficientă a apei, ambalarea responsabilă, reîmpădurirea și reducerea risipei alimentare – și a subliniat că acestea depind de transformarea sistemelor agroalimentare globale pentru a fi mai eficiente, incluzive, rezistente și durabile.
„În fața incertitudinilor tot mai mari și a crizelor multiple, trebuie să întreprindem urgent această transformare pentru a îndeplini așteptările mari pe care le avem de la sistemele noastre agroalimentare”, a subliniat el.
Pentru a accelera progresul, a spus el, este necesar să se utilizeze acceleratorii transversali, iar FAO se concentrează pe patru domenii cheie: știință și inovare, capacități îmbunătățite de date, creșterea finanțării publice și private direcționate și coordonate și stabilirea unor mecanisme de guvernanță incluzive a sistemelor agroalimentare.
Mâncare sănătoasă pentru toți
Secretarul general al ONU António Guterres, în calitate de organizator al evenimentului, a ținut discursul principal, recunoscând, de asemenea, progresele de la primul Summit al ONU privind sistemele alimentare din 2021.
„Peste 100 de țări au prezentat rapoarte voluntare de progres privind transformarea sistemelor alimentare. Țările fac pași decisivi pentru a reflecta această prioritate în legile, politicile și programele naționale și subnaționale”, a menționat el, adăugând că există progrese și în ceea ce privește datele pentru a forma politici și parteneriate.
Cu toate acestea, a spus el, salvarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă înseamnă a merge mult mai departe, iar timpul trece.
Șeful ONU a cerut o investiție masivă în sisteme alimentare durabile, echitabile, sănătoase și rezistente; ca guvernul și întreprinderile să colaboreze pentru a construi sisteme în care oamenii să primeze în fața profitului și să exploreze noi modalități de reducere a costurilor și de a crește cantitatea de alimente sănătoase pentru toți, pentru a reduce amprenta de carbon a sistemelor alimentare pentru a ajuta la încheierea războiului „fără sens” de pe planeta noastră și pentru a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius.
Prim-ministrul italian, Georgia Meloni, a transmis un mesaj de bun venit participanților la Summit, spunând că pentru trei zile Roma este capitala mondială a securității alimentare, o alegere „care aduce un omagiu angajamentului tradițional al Italiei față de această problemă crucială”.
„Securitatea alimentară a fost întotdeauna una dintre liniile directoare strategice ale politicii noastre externe și un domeniu prioritar al cooperării italiene pentru dezvoltare. Și a devenit una dintre provocările majore ale timpului nostru, într-o lume complet interconectată”, a spus ea, invitând națiunile să investească în cercetare și tehnologie, să finanțeze la scară și să coopereze pentru a transforma sistemele alimentare.
De asemenea, premierul italian a cerut Rusiei să revină asupra deciziei de retragere din acordul cu Ucraina privind cerealele.
Evenimentul la nivel înalt are loc într-un moment în care până la 785 de milioane de oameni se confruntă cu foametea la nivel global, o treime din toate alimentele produse sunt risipite și mai mult de trei miliarde de oameni nu își pot permite o hrană sănătoasă.
Metodele nedurabile de producere, ambalare și consumare a alimentelor exacerbează, de asemenea, criza climatică, contribuind la o treime din toate emisiile de gaze cu efect de seră, utilizând 70% din apa dulce din lume și provocând pierderi extinse de biodiversitate.
Potrivit directorului general FAO, QU Dongyu, Summitul trebuie să abordeze faptul că sistemele agroalimentare trebuie transformate astfel încât să poată satisface cererea crescută de alimente, reducând în același timp presiunea asupra resurselor naturale, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și protejarea biodiversității, creșterea rezistenței la criza climatică, conflicte și alte perturbări ale lanțurilor de aprovizionare, asigurarea unui loc de muncă decent și să asigure accesul tuturor la alimente sigure și hrănitoare și la diete sănătoase.
Directorul general a subliniat că FAO, Qu Dongyu, a menționat că transformarea sistemelor agroalimentare poate rupe acest cerc vicios deoarece sistemele agroalimentare pot oferi soluții pentru insecuritatea alimentară, sărăcia, schimbările climatice și pierderea biodiversității.
În discursul său din cadrul summit-ului Sistemelor Alimentare al ONU, Ettore Prandini, președintele Confederației Naționale a Fermierilor din Italia (Coldiretti), a atras atenția că este îngrijorător că aproximativ 50% din alimentația țărilor dezvoltate este compusă din alimente ultraprocesate, supuse unor numeroase procese și conțin aditivi care nu s-ar regăsi în bucătărie.
Italianul a atacat ideea că alimentele viitorului ar putea proveni din laboratoare. Este și mai alarmant, susține Prandini, să asistăm la încercările de a promova o dietă globală care interzice multe alimente naturale și roadele înțelepciunii tradiționale pentru a le înlocui cu produse artificiale.
De fapt, se dorește abrogarea conceptului de dietă, numele unor clasificări și al unor etichete incerte, care ar trebui să ne spună ce să mâncăm și ce să nu mâncăm, indiferent de cantități, etichetări ale căror simplificări, a subliniat Prandini, induc în eroare consumatorii.
Italia este prima țară care s-a opus acestor alimente artificiale, invocând principiul precauției pentru sănătatea cetățenilor și a mediului.
