169129 – 13062023 – Comisia Europeană a propus o nouă lege pentru refacerea ecosistemelor pentru oameni, climă și planetă – Legea privind restaurarea naturii. La data de 20 iunie 2023, la Bruxelles, va avea loc Reuniunea Consiliului Miniștrilor Mediului din UE, în cadrul căreia se va discuta despre regulamentul pentru restaurarea naturii – ce reprezintă primul act legislativ care vizează în mod explicit restaurarea naturii și vizează obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru biodiversitate.
Propunerea vizează refacerea ecosistemelor, a habitatelor și a speciilor din zonele terestre și maritime ale UE, pentru a permite recuperarea durabilă și pe termen lung a biodiversității, va contribui la realizarea obiectivelor UE de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la schimbările climatice, îndeplinirea angajamentelor internaționale.
Astfel, prin această propunere se stabilește un obiectiv general (overarching objective) pentru a contribui la: restaurarea continuă a naturii, pe termen lung și susținută, în zonele terestre și marine ale UE prin restaurarea ecosistemelor care se află într-o stare precară; îndeplinirea obiectivelor UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de adaptare la efectele schimbărilor climatice și la îndeplinirea angajamentelor internaționale.
„Măsurile care se vor propune ar trebui să acopere cel puțin 20% din suprafețele terestre și marine ale UE până în 2030, respectiv toate ecosistemele care necesită restaurare până în 2050. În ceea ce privește România, țara noastră este una dintre cele bogate state UE în ceea ce privește biodiversitatea, ceea ce presupune și o responsabilitate pe măsură. Este nevoie să fie implicate comunitățile locale în acțiuni de restaurare a naturii, acolo unde a fost degradată”, a declarat ministrul mediului, apelor și pădurilor, Barna Tánczos.
„Pentru atingerea acestor obiective, va fi necesară o finanțare semnificativă de la nivelul Uniunii Europene, în vederea atingerii țintelor de protejare și restaurare a naturii, pentru că sarcinile administrative vor fi uriașe, dacă regulile se vor aplica nediferențiat în afara și în interiorul Natura 2000. România susține protejarea naturii prin mecanisme eficiente și finanțare pe măsura ambițiilor”, a precizat la rândul său Ionuț-Sorin Banciu, secretar de stat pentru afaceri europene în cadrul MMAP.
Țintele propuse se bazează pe zone (tendințe) sau pe indicatori, întrucât este necesar un mix de abordări pentru a acoperi tipurile de ecosisteme avute în vedere.
Propunerea nu impune obligații directe proprietarilor de terenuri, pădurarilor, fermierilor sau pescarilor, ci doar statelor membre. Măsurile propuse pentru îndeplinirea țintelor vor necesita îmbunătățiri ale practicilor agricole și de gestionare durabilă a pădurilor, cu schimbări strâns legate cu obiectivele din Strategiile UE privind biodiversitatea și Farm to Fork.
Cadrul de implementare este dat de planurile naționale de restaurare (PNR), care vor trebui prezentate în termen de 2 ani de la data intrării în vigoare a Regulamentului și care va include măsurile care să contribuie la atingerea țintelor respective.
Regulamentul prezintă o deosebită importanță și relevanță pentru România, în contextul în care acesta reprezintă primul act legislativ care vizează în mod explicit restaurarea naturii și vizează obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru biodiversitate
România apreciază eforturile Președinției suedeze pentru găsirea unui compromis pe acest dosar important și sensibil din punct de vedere politic pentru toate Statele Membre, care să răspundă îngrijorărilor exprimate de acestea pe parcursul negocierilor. Apreciem că textul propus este echilibrat și reprezintă o bază bună pentru obținerea unui acord.
Totodată, sugestiile de compromis ale Președinției suedeze oferă Statelor Membre flexibilitatea de a decide asupra măsurilor de restaurare necesare pentru toate tipurile de habitate în funcție de circumstanțele naționale.
Referitor la nedeteriorare, recunoaștem beneficiile acesteia pentru a ne asigura că restaurarea este o procedură eficientă din punct de vedere al costurilor și progresivă, precum și necesitatea de a asigura investiții durabile, care să protejeze ecosistemele sănătoase pe termen lung, cu beneficii atât socio-economice, cât și de mediu.
Eforturile de acțiune în zonele din afara Natura 2000 vor reprezenta însă o mare provocare, dar și o povară semnificativă în ceea ce privește nedeteriorarea.
Totodată, având în vedere resursele materiale și umane necesare pentru implementarea acestui regulament, România consideră necesară propunerea de a include în textul de compromis a unui articol legat de evaluarea și asigurarea surselor de finanțare.
