169118 – 12062023 – Într-un raport publicat pe 8 iunie, Comisia Europeană a identificat statele membre expuse riscului de a nu îndeplini obiectivele pentru 2025 privind pregătirea pentru reutilizarea și reciclarea deșeurilor municipale și a tuturor deșeurilor de ambalaje și obiectivul pentru 2035 privind depozitarea deșeurilor. Nouă state membre sunt pe cale să îndeplinească obiectivele pentru 2025: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Germania, Italia, Luxemburg, Slovenia și Țările de Jos.
Cu toate acestea, 18 state – Estonia, Finlanda, Franța, Irlanda, Letonia, Portugalia, Spania și Suedia riscă să nu îndeplinească obiectivul privind deșeurile municipale. Bulgaria, Croația, Cipru, Grecia, Lituania, Malta, Polonia, România, Slovacia și Ungaria sunt expuse riscului de a nu îndeplini obiectivele pentru 2025 nici în ceea ce privește deșeurile municipale, nici în ceea ce privește deșeurile de ambalaje. De asemenea, unele țări continuă să depoziteze cea mai mare parte a deșeurilor lor municipale și probabil nu vor îndeplini obiectivul de depozitare a deșeurilor pentru 2035. Comisia prezintă recomandări pentru aceste state membre, pe baza sprijinului financiar și tehnic continuu acordat pentru îmbunătățirea performanței în materie de gestionare a deșeurilor.
Generarea de deșeuri este în creștere
În fiecare an, europenii generează în medie 530 kg de deșeuri municipale/persoană (deșeuri provenite din gospodării și deșeuri similare generate de întreprinderi). Deși sunt din ce în ce mai mult reciclate și tot mai puțin depozitate, deșeurile municipale reprezintă unul din cele mai complexe fluxuri de deșeuri care trebuie gestionate. În UE, aproximativ 50 % din deșeurile municipale sunt reciclate sau transformate în compost, iar 23 % sunt depozitate. Cantitatea de deșeuri de ambalaje generate crește constant. Între 2013 și 2020, cantitatea de deșeuri de ambalaje generate a crescut cu 15% în întreaga UE, ajungând la aproape 80 de milioane de tone. Aproximativ 64% din deșeurile de ambalaje sunt reciclate în prezent, dar rata de reciclare variază în funcție de material. Peste 75% din ambalajele din hârtie, carton și metal sunt reciclate, comparativ cu mai puțin de 40% din materialele plastice , o problemă în majoritatea țărilor UE, multe dintre acestea riscând să nu îndeplinească obiectivul specific privind reciclarea deșeurilor de ambalaje din plastic.
Diferențe semnificative între statele membre
Raportul arată că, la nivelul UE, există diferențe semnificative în ceea ce privește performanțele în materie de gestionare a deșeurilor. Unele țări mai au încă multe de făcut pentru a îndeplini obiectivele convenite în legislația UE și trebuie să implementeze mai multe reforme, în special pentru a asigura: tratarea deșeurilor biologice, care reprezintă o treime din deșeurile municipale; colectarea separată a deșeurilor – o condiție prealabilă pentru reciclare; și îmbunătățirea calității datelor. Totuși, pentru a îmbunătăți ratele de reciclare, majoritatea țărilor UE au implementat sau sunt pe cale să implementeze reforme în materie de deșeuri, unele dintre ele urmând să dea rezultate în anii care vin.
Factorii externi au influențat, de asemenea, performanța țărilor, inclusiv efectele pandemiei de COVID-19, care au redus sau au stopat colectarea separată în unele țări. Creșterea recentă a prețurilor la energie are, de asemenea, un impact negativ asupra activităților de reciclare.
Recomandări și sprijin din partea UE
Comisia prezintă recomandări specifice pentru cele 18 state membre care riscă să nu atingă principalele obiective de reciclare pentru 2025. Aceste recomandări acoperă o gamă largă de acțiuni: reducerea cantității de deșeuri nereciclabile, creșterea gradului de reutilizare, stimularea colectării separate, dezvoltarea capacităților de tratare a deșeurilor pentru sortare și reciclare, îmbunătățirea guvernanței, utilizarea instrumentelor economice și sensibilizarea publicului.
Comisia va continua să sprijine statele membre în punerea în aplicare a legislației UE privind deșeurile, prin intermediul fondurilor UE, al asistenței tehnice (de exemplu, prin evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu, al schimbului de bune practici și al promovării învățării inter pares). Cu toate acestea, autoritățile naționale răspund de intensificarea eforturilor politice și a acțiunilor pe teren.
În plus, Comisia a prezentat inițiative care vor contribui la o economie mai circulară și vor ajuta statele membre să își îmbunătățească performanța și să își atingă obiectivele în materie de gestionare a deșeurilor, cum ar fi propunerile de noi regulamente privind transferurile de deșeuri, ambalajele și deșeurile de ambalaje și proiectarea ecologică pentru produse sustenabile.
Raportul de alertă timpurie evaluează probabilitatea ca statele membre să îndeplinească obiectivele de reciclare pentru 2025 stabilite în directiva-cadru privind deșeurile și în directiva privind ambalajele și deșeurile de ambalaje: reciclarea și pregătirea pentru reutilizare a deșeurilor municipale în proporție de 55%, reciclarea deșeurilor de ambalaje în proporție de 65% și obiective specifice de reciclare a deșeurilor de ambalaje în funcție de material (75% pentru hârtie și carton, 70% pentru sticlă, 70% pentru metale feroase, 50% pentru aluminiu, 50% pentru plastic și 25% pentru lemn).
Raportul oferă, de asemenea, o evaluare preliminară a obiectivului de reducere sub 10% a depozitării deșeurilor municipale, până în 2035.
Alături de deșeurile de ambalaje, gestionarea deșeurilor biologice a fost identificată ca fiind una din problemele care împiedică performanța în materie de reciclare, deși obligația de colectare separată a deșeurilor biologice se va aplica începând cu 1 ianuarie 2024.
Raportul de alertă timpurie se bazează pe evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu, care a scos deja în evidență probleme legate de aplicarea legislației UE privind deșeurile. În UE funcționează în continuare aproape 2.000 de depozite de deșeuri ilegale sau care nu respectă standardele, o sursă considerabilă de poluare și de gaze cu efect de seră și o oportunitate ratată de recuperare a unor materii prime secundare.
