168504 – 07042023 – În ajunul Zilei Mondiale a Sănătății 2023 (7 aprilie), Colegiul Medicilor din Municipiul București (CMMB) a lansat Inițiativa România Contează, prin care își propune să aducă în prim-plan importanța resursei umane din sistemul de sănătate, să sublinieze importanța și rolul fundamental al instituției medicului, să identifice soluții de îmbunătățire a condițiilor în care profesează medicii și să întărească schimbul de experiență între medicii care activează în sistemul de sănătate bucureștean și medicii români care au ales să profeseze în străinătate.
„Este un mesaj de apreciere şi de recunoştinţă pentru medicii care au ales să lucreze în sistemul de sănătate bucureştean şi, bineînţeles, românesc. Însă, în acelaşi timp, acest proiect doreşte să creeze punţi de legătură între medicii din sistemul medical bucureştean şi medicii români, care, din diverse motive, au ales să profeseze în străinătate. Ne dorim, astfel, să dinamizăm schimbul de experienţă dintre medicii care activează în sistemul de sănătate bucureştean şi medicii români care au ales să profeseze în străinătate. Schimbul de experienţă şi colaborarea între medici sunt esenţiale pentru practica medicală curentă, dar şi pentru sprijinirea şi îngrijirea pacienţilor”, a declarat preşedintele Colegiului Medicilor Bucureşti, prof. univ. dr. Cătălina Poiană.
Aceasta a subliniat că România are numeroşi medici dedicaţi, profesionişti, empatici, care luptă în fiecare zi pentru binele pacienţilor.
„Trebuie să spunem foarte clar: apreciem medicii dedicaţi, care zi de zi sunt lângă pacienţi. În acelaşi timp, dezavuăm şi ne delimităm de medicii care nu îşi respectă pacienţii. Pe mine, cel puţin, aceştia nu mă reprezintă. Cu siguranţă nu trebuie să ascundem atunci când în rândurile noastre se întâmplă şi lucruri care nu ar trebui să se întâmple. Însă, o spun cu fermitate – profesia medicală nu se identifică cu astfel de cazuri. Avem numeroşi medici dedicaţi, avem medici profesionişti, avem medici empatici, care luptă în fiecare zi pentru binele pacienţilor. Colegiul Medicilor din Municipiul Bucureşti apreciază medicii corecţi. Ce putem face concret? În primul rând, trebuie să vedem cum îi putem ţine în sistemul medical pe cei care au ales să nu plece din ţară şi au ales să îşi practice profesia, cu devotament şi dăruire, aici, în sistemul medical bucureştean”, a spus dr. Cătălina Poiană.
Conf. univ. dr. Diana Loreta Păun, consilier prezidențial, a subliniat că un sistem de sănătate rezilient care poate răspunde nevoilor de sănătate mereu în schimbare ale populaţiei se fundamentează pe cadre medicale potrivite, cu competenţe şi motivaţii potrivite, la locul şi momentul potrivit: „Protejarea, susţinerea, extinderea forţei de muncă din sănătate trebuie să fie o prioritate strategică pentru stat. Investiţia în resursa umană din sănătate ia forma investiţiei în educaţia bazată pe competenţe, locuri de muncă decente şi salarizare echitabilă. Avem nevoie de planificare inteligentă în domeniul forţei de muncă din sănătate care să asigure numărul adecvat de profesionişti cu specializările adecvate şi o distribuţie geografică optimă”.
Prezent la eveniment, ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a afirmat că problematica resurselor umane nu are o rezolvare imediată, amintind, totodată, de împărţirea inegală în ceea ce priveşte accesul la servicii medicale dintre centrele universitare şi restul judeţelor.
„Cred că partea cea mai dificilă este reprezentată de repartiţia teritorială a medicilor în ţara noastră. Bucureştiul are de patru ori mai mulţi medici pe cap de locuitor decât multe dintre judeţele acestei ţări. Este clar că accesul la servicii de sănătate este diferit între Capitală, între centrele universitare şi multe dintre judeţele ţării. Din această cauză, cred că implicarea autorităţilor locale este esenţială. Să încercăm să dezvoltăm un parteneriat în interesul oamenilor din această ţară ca să aibă acces la servicii medicale. (…) Personalul medical reprezintă combustibilul pentru sistemul de sănătate. Fără personal medical, investiţiile nu îşi vor arăta în niciun fel eficienţa”, a afirmat ministrul Sănătăţii.
Preşedintele CNAS, Adela Cojan, a arătat că, în ceea ce privește fondurile, bugetul alocat spitalelor reprezintă aproape jumătate din Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate, iar din această jumătate – 80% din sume reprezintă salariile personalului medical.
Potrivit acesteia, sunt spitale ”colmatate”, a căror adresabilitate s-a mărit de patru ori în ultima perioadă din cauza lipsei centrelor de permanenţă, care să asigure continuitatea actului medical şi care să rezolve 70 – 80% din patologia de adresare. Aceasta s-a referit și la alte statistici ale Ministerului Sănătăţii, conform cărora în jur de 60 până la 70% din prezentările în UPU sunt de cele mai multe ori nejustificate şi ar fi putut fi tratate în nivele unu şi doi de asistenţă medicală.
La eveniment, au participat medici și manageri care își desfășoară activitatea în spitale publice din Municipiul București.
