168493 – 06042023 – Ministerul Culturii (MC), prin Unitatea de Management a Proiectului (UMP), în calitate de Coordonator de reforme și investiții (CRI) anunță că Statutul lucrătorului cultural profesionist, jalon cuprins în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a fost adoptat prin ordonanță de urgență.
În prezent, în România nu există un cadru legal specific care să reglementeze condițiile de muncă ale lucrătorilor din domeniul culturii. Legislația muncii din România este structurată după modelele tradiționale de ocupare, care protejează în special lucrătorii care au contracte individuale de muncă. Categoriile lucrătorilor culturali independenți nu sunt protejate de către regimul de protecție socială aplicabil prin Codul Muncii. Majoritatea lucrătorilor culturali își desfășoară activitatea în structuri de ocupare flexibilă, cu contracte de muncă extrem de fragmentate și precare, aceștia regăsindu-se în colaborări pe termen scurt și mediu în medii artistice și culturale, care angajează lucrători ca persoană fizică autorizată sau prin aranjamente de freelancing, îndeosebi contracte de cesionare a drepturilor de autor sau de prestări servicii prin firme SRL.
Aranjamentele de ocupare flexibilă ale lucrătorilor culturali sunt, de multe ori, protejate doar parțial de către sistemul național de asigurări sociale. Veniturile insuficiente ale lucrătorilor culturali nu depășesc, de multe ori, pragul fiscal admis pentru a asigura protecția socială și de sănătate necesară desfășurării și continuării profesionalizării în condiții de muncă decentă. Lucrătorii culturali sunt nevoiți să ocupe, ocazional, un al doilea loc de muncă, uneori în alt domeniu din afara sectorului cultural în care aceștia activează, motivați fie de veniturile suplimentare, fie de acoperirea suplimentară a cheltuielilor aferente beneficiilor sociale de sănătate, șomaj sau pensie.
Statutul lucrătorului cultural profesionist propune un cadru coerent de protecție socială și fiscală aplicabil unor categorii profesionale atipice ce desfășoară activități artistice și culturale. 2
Potrivit actului normativ adoptat de Guvern, sunt stabilite măsuri soluționare a problemelor cu care se confruntă lucrătorii culturali profesioniști, destinate protejării acestor categorii profesionale, printre care: stabilitatea forței de muncă și reducerea fenomenelor de brain-drain și/ sau de renunțare la profesie/ meserie, dar și susținerea reconversiei profesionale, dezvoltarea carierei profesionale, susținerea mobilității lucrătorilor culturali profesioniști, accesul la prestații sociale (pensie și asigurări de sănătate), inclusiv la asigurările pentru șomaj (prin crearea unui cadru coerent și adaptat specificului activităților culturale), inserția și menținerea activă pe piața muncii a lucrătorilor culturali, reglementarea accesului la prestații sociale (dreptul la negociere, dreptul de a participa la acțiuni colective, dreptul de a constitui sau de a adera la o asociație profesională, dreptul la consultare sau de schimb de informații, dreptul la concedii medicale și indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii, dreptul la concedii medicale și indemnizații pentru maternitate, dreptul la concedii medicale și indemnizații pentru îngrijirea copilului bolnav, dreptul la concedii medicale și indemnizații de risc maternal), instrumente pentru identificarea (legală) a artistului cultural independent (artiști și profesii conexe) și pentru crearea mecanismelor de includere în sistemul de protecție socială.
De asemenea, se prevede că impozitul datorat de lucrătorii culturali profesioniști pentru veniturile realizate din contracte de activitate culturală se va reține la sursă de către plătitorul de venit, la momentul plății veniturilor și că pentru venitul obținut din contracte de activitate culturală încheiate, venitul net fiscal se calculează prin aplicarea asupra venitului brut a unei cote forfetare de deducere de 40%.
La elaborarea statutului a lucrat o echipă multidisciplinară din România, cu expertiză în domeniul cultural-artistic, fiscal și al politicilor publice, care a beneficiat și de suportul a doi experți internaționali în cadrul unui proiect de asistență tehnică din partea UNESCO.
