168299 – 22032023 – În contextul Zilei Mondiale a Apei – 22 martie, la sediul Guvernului României, a avut loc marți, 21 martie 2023, masa rotundă cu tema „Strategia României cu privire la reutilizarea apelor uzate tratate”, la care au contribuit ministerele direct implicate în reglementarea, autorizarea, controlul și finanțarea mecanismelor de revalorificare a apei uzate. Invitații speciali ai reuniunii Grupului de lucru interministerial privind finanțarea integrată a sectorului apei au fost Ramona Chiriac, Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, Reuven Azar, ambasadorul Israelului în România, precum și primarul municipiului Buzău, Constantin Toma.
Organizatorul reuniunii a fost Departamentul pentru evaluare integrată și monitorizarea programelor finanțate din fonduri publice și europene, structură aflată în coordonarea directă a prim-ministrului României, iar discuțiile au fost moderate de secretarul de stat Roxana Mînzatu.
Reprezentanta Comisiei Europene în România, Ramona Chiriac, a prezentat abordarea Uniunii Europene privind reutilizarea apei în contextul schimbărilor climatice, oferind exemplele unor state europene precum Belgia, Spania, Italia, Cipru, Malta sau Germania, care deja au pus în aplicare inițiative în acest sens. Ramona Chiriac a mai subliniat faptul că Uniunea Europeană este partenerul României în acest proces de modernizare a infrastructurii de alimentare cu apă și canalizare și că România trebuie să continue să crească volumul de apă uzată epurată, pentru a putea proteja resursele de mediu, sănătatea populației și pentru a putea reutiliza această resursă în agricultură. La finalul intervenției, reprezentanta Comisiei Europene în România a invitat autoritățile române, naționale și locale, să devină parte a unei soluții de dezvoltare prin proiecte inovatoare, alocând resurse și colaborând cu partenerii din celelalte state membre, pentru a beneficia de toate avantajele care decurg dintr-o utilizare rațională a apei.
Reprezentanții Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor au prezentat Regulamentul (UE) 2020/741 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 2020 privind cerințele minime pentru reutilizarea apei, care își va produce efectele începând cu iunie 2023, dar și modificările legislative care sunt necesare pentru a permite pregătirea și executarea unor proiecte de reutilizare a apei uzate tratate. Aceștia au insistat pe necesitatea promovării reutilizării apei și beneficiile acesteia, printre care îmbunătățirea stării mediului atât cantitativ, atenuând presiunea prin înlocuirea captării, cât și calitativ sau faptul că reutilizarea apelor uzate tratate poate fi considerată o sursă de apă fiabilă, destul de independentă de seceta sezonieră și de variabilitatea vremii și capabilă să acopere vârfurile cererii de apă
Reprezentanții Ministerului Sănătății au prezentat măsurile care trebuie luate pentru a preveni și gestiona eficient riscuri de îmbolnăvire a populației în condițiile folosirii apelor uzate epurate pentru irigații, principala măsură avută în vedere fiind stabilirea unui program strict de monitorizare și realizarea de testări în laboratoare autorizate/acreditate, conform prevederilor legale privind încadrarea în valorile limită pentru concentraţiile de metale grele şi alte categorii de poluanţi chimici şi microbiologici.
Reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale au subliniat că în noul Planul Național Strategic 2023-2027 (PNS) al României există fonduri nerambursabile UE dedicate investițiilor în acest domeniu nou al reutilizării apei uzate tratate în irigații.
Masa rotundă a inclus o secțiune de bune practici și proiecte pilot în reutilizarea apei uzate.
Excelența Sa, Ambasadorul Israelului Reuven Azar, alături de Mella Schwartz, director general adjunct responsabil cu infrastructura de apă și canalizare în cadrul Autorității Guvernamentale pentru Apă și Canalizare din Israel, au prezentat abordarea Israelului în gestionarea resurselor de apă, punctând factorii care au sprijinit succesul abordării propuse, în special coordonarea deplină între autoritățile cu diferite responsabilității în ciclul de management al apei. Aceștia au atenționat și asupra riscurilor, în special asupra nevoii unui dialog consistent cu fermierii care vor cumpăra și utiliza apa uzată tratată, dar și cu consumatorii finali ai produselor agricole provenind din culturi care folosesc apa reutilizată. De altfel, experții israelieni au arătat că, în Israel, apa uzată tratată în treaptă terțiară este folosită cu succes pentru culturile agricole ecologice și că încrederea consumatorilor în produsele agricole respective este la un nivel înalt.
Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, a prezentat un prim proiect pilot aflat în pregătire în România, vizând reutilizarea apei uzate tratate la stația de tratare a municipiului Buzău pentru a iriga 25.000 hectare teren agricol, dar și producția de îngrășăminte pe baza azotului și fosforului din apele uzate tratate.
În concluzia reuniunii, secretarul de stat Roxana Mînzatu a apreciat că o politică publică nouă, complexă și sensibilă cum este reutilizarea apei uzate în agricultură se va elabora cel mai eficient pornind de la pilotarea unor proiecte precum cel de la Buzău, care încă se află în etapa de reglementări juridice, inclusiv ale statutului terenurilor de vor fi utilizate. Ulterior, prin lecțiile învățate din realizarea unor astfel de proiecte pilot, măsurile vor putea fi adaptate și scalate la nivel național. De asemenea, secretarul de stat a arătat că schimbul de bune practici cu state membre ale Uniunii Europene care au rezultate bune în reutilizarea apei uzate se va afla pe agenda Grupului de lucru interministerial dedicat finanțării integrate a apei.
Mai multe informații despre rolul și activitatea Grupului de lucru interministerial pentru asigurarea abordării integrate a finanțărilor pentru sectorul apa-canal pot fi găsite la următorul link: https://investitii-publice.gov.ro/1/investitii-publice-gli-apa-canal/
