168175 – 10032023 – Statele membre trebuie să asigure în mod colectiv o reducere a consumului final de energie cu cel puțin 11,7% în 2030, comparativ cu previziunile privind consumul de energie pentru 2030 realizate în 2020, potrivit acordului politic provizoriu la care au ajuns președinția Consiliului și negociatorii Parlamentului European
Acest lucru se traduce printr-o limită superioară a consumului final de energie al UE de 763 de milioane de tone echivalent petrol și de 993 milioane de tone echivalent petrol pentru consumul primar.
Limita de consum pentru consumul final va fi obligatorie pentru statele membre în mod colectiv, în timp ce ținta de consum de energie primară va fi orientativă.
Consumul final de energie reprezintă energia consumată de utilizatorii finali, în timp ce consumul de energie primară include și ceea ce este utilizat pentru producerea și furnizarea de energie.
Contribuții naționale și umplerea golurilor
Consiliul și Parlamentul au convenit că toate statele membre vor contribui la atingerea obiectivului general al UE prin contribuții și traiectorii naționale indicative, stabilite de statele membre în planurile lor naționale integrate pentru energie și climă (NECP), care vor fi actualizate în 2023 și 2024.
Formula de calcul a contribuțiilor naționale la țintă va fi orientativă, cu posibilitatea abaterii de la aceasta cu 2,5%.
Comisia va calcula dacă toate contribuțiile se ridică la ținta de 11,7% și, dacă nu, va cere corecții ale contribuțiilor naționale (așa-numitul mecanism de umplere a golurilor).
Formula se bazează, printre altele, pe intensitatea energetică, PIB-ul pe cap de locuitor, dezvoltarea surselor regenerabile și potențialul de economisire a energiei.
Economii de energie
Consiliul și Parlamentul au convenit asupra unei creșteri treptate a țintei anuale de economisire a energiei pentru consumul final de energie din 2024 până în 2030. Statele membre vor asigura noi economii anuale de 1,49% din consumul final de energie în medie în această perioadă, ajungând treptat la 1,9% pe 31 decembrie 2030.
Co-legiuitorii au fost de acord că statele membre ar putea lua în calcul, pentru realizarea obiectivului, economiile de energie realizate prin măsuri de politică în temeiul directivei privind performanța energetică a clădirilor; măsuri care decurg din EU ETS (pentru instalații și pentru clădiri și transport); măsuri energetice de urgență.
Consiliul și Parlamentul au convenit asupra unei obligații specifice pentru sectorul public de a realiza o reducere anuală a consumului de energie de 1,9% care poate exclude transportul public și forțele armate. În plus, statelor membre li se va cere să eficientizeze anual cel puțin 3% din clădirile publice.
Acordul politic provizoriu va fi înaintat Comitetului Reprezentanților Permanenți în Consiliu și comisiei ITRE a Parlamentului pentru aprobare.
Directiva va trebui apoi adoptată în mod oficial de Parlament și apoi de Consiliu, înainte de a fi publicată în Jurnalul Oficial al UE și de a intra în vigoare.
Propunerea de revizuire a Directivei privind eficiența energetică, împreună cu alte propuneri, abordează aspectele energetice ale tranziției climatice a UE în cadrul pachetului „Fit for 55” (prezentat în 14 iulie 2021).
Acest pachet urmărește alinierea cadrului legislativ al UE în materie de climă și energie cu obiectivul de neutralitate climatică pentru 2050 și cu obiectivul de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Pachetul constă dintr-o serie de propuneri interdependente, care fie modifică actele legislative existente, fie introduc inițiative noi într-o serie de domenii de politică și sectoare economice.
În plus, ca parte a planului REPowerEU, Comisia a propus, la 18 mai 2022, o serie de modificări suplimentare direcționate la Directiva privind eficiența energetică pentru a reflecta schimbările recente din peisajul energetic.
Elementele propunerii au fost integrate în procesul de negociere interinstituțională dintre Consiliu și Parlament.
Actuala directivă privind eficiența energetică, în vigoare din decembrie 2018, stabilește un obiectiv de reducere atât a consumului de energie primară, cât și finală cu 32,5% până în 2030 la nivelul UE, comparativ cu prognozele de consum de energie pentru 2030 realizate în 2007.
