167624 – 10012023 – Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr și șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, s-au întâlnit luni, 9 ianuarie, cu militarii români dislocați în baza militară NATO din Pristina, Kosovo (participanți în operația NATO Kosovo Force – KFOR). Programul conducerii MApN a inclus și întrevederi cu comandantul KFOR, generalul-maior Angelo Michele Ristuccia (Italia).
În prima parte a vizitei, delegația oficială s-a întâlnit cu militarii care constituie contingentul românesc KFOR. Înlocuitorul seniorului național în Kosovo, locotenent-colonel Pavel-Nicolae Istvanovicz, a prezentat misiunile executate, modul de integrare în structura de forțe, precum şi condițiile de viață din bază. Dialogul a reliefat că starea moralului este foarte bună, echipamentele corespund necesităților operative și relațiile de cooperare cu militarii din KFOR se mențin la un nivel excelent.
Aceasta este prima vizită din seria de întâlniri cu militarii români din teatrele de operaţii pe care ministrul Tîlvăr a efectuat-o, acesta anunțând la preluarea mandatului că intenționează să se întâlnească cu militarii români din afara granițelor.
„Cunoașteți că, așa cum s-a stabilit, în acest an ministerului i s-au alocat 2,5% din PIB, buget care permite din punct de vedere financiar, asigurarea echipamentelor necesare apărării. Dar vreau să știți că, înainte de a discuta despre achiziții și înzestrare, pe primul loc în atenția ministerului se găsesc condițiile de viață ale militarilor”, a afirmat Angel Tîlvăr, potrivit comunicatului de presă al MApN.
La rândul său, generalul Daniel Petrescu le-a transmis celor 68 de militari români din KFOR că, în contextul noilor provocări de securitate, este nevoie de un nivel crescut de atenție, pentru a-și îndeplini cu succes mandatul primit.
La finalul întâlnirii, în semn de apreciere a modului de îndeplinire a misiunilor încredințate, ministrul Angel Tîlvăr a oferit o plachetă cu însemnele heraldice ale MApN locotenent-colonelului Nicușor-Lucian Pârvu, iar șeful Apărării a conferit „Emblema de Onoare a Statului Major al Apărării” locotenent-colonelului Pavel-Nicolae Istvanovicz și „Emblema de merit în slujba Păcii clasa a II-a” sergentului-major Cristian-Valentin Hangiu.
Discuțiile conducerii MApN cu generalul-maior Angelo Michele Ristuccia, din cea de-a doua parte a vizitei, au vizat situația de securitate din Kosovo, inclusiv analiza în context regional, și participarea, în continuare, a militarilor români la operația KFOR. Ministrul Angel Tîlvăr a afirmat că „stabilitatea în Balcanii de Vest reprezintă o axă strategică. De-a lungul celor peste două decenii ale operației aliate în Kosovo, militarii KFOR au reprezentat un factor major de stabilizare a situației de securitate. Prezența NATO este necesară pentru păstrarea progresului vizibil din acest teatru de operații”.
Potrivit MApN, șeful Statului Major al Apărării și comandantul KFOR au evaluat eficacitatea creșterii numărului de misiuni în Kosovo, în condițiile intensificării tensiunilor de la finele anului trecut. De asemenea, cei doi au trecut în revistă datele curente ale operației. „În contextul amplificării provocărilor de securitate, evoluția situației din Kosovo impune întărirea posturii KFOR și evidențiază rolul fundamental al misiunii aliate în acest teatru de operații”, a subliniat generalul Daniel Petrescu.
Începând cu anul 1999, urmare a intervenției aliate prin care s-a pus capăt violenței în Kosovo, NATO desfășoară operația multinațională de menținere a păcii KFOR (Kosovo Force). La început, structura de forțe a KFOR era constituită din 50.000 de militari. Operația, sub mandat al Consiliului de Securitate al ONU (Rezoluția nr. 1244/1999), garantează un mediu de securitate sigur și stabil și libertatea de mișcare pentru toți locuitorii din Kosovo. De-a lungul timpului situația de securitate s-a îmbunătățit, Alianța ajustându-și postura KFOR prin adoptarea unei structuri de forțe mai flexibilă și mai puțin numeroasă. În prezent, KFOR este constituită din aprox. 3.700 de militari din 27 de țări aliate și partenere, acțiunile de consolidare a păcii multietnice fiind în deplină coordonare cu cele ale ONU și UE (European Union Rule of Law Mission in Kosovo – EULEX), precum și cu ale altor organizații internaționale. Comanda KFOR se transferă rotațional între reprezentanții statelor aliate participante la operație.
Producătorul portughez de energie regenerabilă EDP Renovaveis a anunţat luni că introduce acțiuni în justiție împotriva noilor taxe impuse producătorilor de energie de Polonia şi România, transmite Reuters.
Ca și alte sate membre UE, România şi Polonia au introdus măsuri de urgenţă destinate recuperării unei părţi din veniturile excepţionale generate de companiile de utilităţi, măsuri despre care compania consideră că nu respectă principiul UE referitor la recuperarea numai a veniturilor realizate pe piaţă. Compania portugheză susţine că măsurile din cele două ţări nu ţin cont de costurile acoperirii riscului în tranzacţionare şi astfel ar urma să fie taxate profiturile pe care companii precum EDP Renovaveis nu le-au realizat de fapt.
„EDP va urma toate acţiunile juridice care vor contribui la revenirea la statul de drept echitabil şi care sprijină investiţiile atât de necesare în energiile regenerabile din aceste ţări şi din interiorul Uniunii Europene”, a informat compania portugheză, fără a preciza care sunt acţiunile pe care urmează să le demareze şi la ce tribunal.
EDP Renovaveis a estimat însă că noile taxe ar putea duce la „plăţi nerezonabile” şi costuri potenţiale de aproximativ 300 de milioane de euro.
Producătorul portughez de energie regenerabilă operează capacităţi de producţie a energiei regenerabile de 697 megawaţi în Polonia şi 521 de megawaţi în România.
Potrivit site-ului companiei, EDPR a intrat pe piaţa din România în 2008, prin achiziţionarea mai multor proiecte eoliene în diferite etape de dezvoltare. În 2010, EDPR a finalizat construcţia primului său parc eolian din ţară şi în 2013 a început să funcţioneze prima centrală solară EDPR.
EDPR este astăzi al treilea cel mai mare producător de energie din surse regenerabile din România, cu capacitate instalată de 521 MW.
