167785 – 28012023 – Ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu a avut vineri, 27 ianuarie 2023, la București, consultări politice în format trilateral cu ministrul afacerilor externe din Republica Franceză, Catherine Colonna, și cu vice-prim-ministru și ministrul afacerilor externe al Regatului Țărilor de Jos, Wopke Hoekstra, cu ocazia vizitei pe care cei doi omologi au efectuat-o la invitația șefului diplomației române. Consultările în format trilateral s-au desfășurat ulterior vizitei celor trei miniștri, în aceeași zi, la Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica” de la Cincu (detalii aici: http://www.mae.ro/node/60890).
Interacțiunea trilaterală foarte eficientă între București, Paris și Haga s-a concretizat prin consultările desfășurate în premieră, cei trei miniștri confirmând disponibilitatea de coordonare pe mai departe, pe teme de interes comun.
Cei trei miniștri au purtat discuții pe teme legate de agenda europeană, cu accent pe aderarea României la spațiul Schengen, șefii diplomațiilor franceză și olandeză reconfirmând sprijinul activ și dedicat acordat României în atingerea acestui obiectiv, precum și angajamentul de implicare pe mai departe în identificarea unei soluții constructive la nivel european.
Totodată, cu ocazia discuțiilor purtate, cei trei miniștri au reconfirmat nivelul foarte bun al cooperării atât în plan bilateral, cât și în plan european, regional și în cadrul NATO. Astfel, printre subiectele incluse pe agenda discuțiilor s-au numărat situația de securitate regională, generată de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, precum și modul în care acest război afectează statele din vecinătate, în special Republica Moldova.
În acest context, subiectele de discuție au cuprins și cooperarea celor trei țări în cadrul NATO, alături de coordonarea în pregătirea Summitului NATO de la Vilnius, din acest an.
Totodată, cu prilejul vizitei în România, cei trei șefi ai diplomațiilor au semnat Declarația de la București (între România, Republica Franceză și Regatul Țărilor de Jos privind cooperarea în domeniul politicii externe și de securitate. Aceasta reflectă soliditatea cooperării celor trei state și existența de interese comune și abordări similare într-o serie de domenii-cheie, fiind disponibilă în limbile română și engleză aici: https://www.mae.ro/node/60899)
La finalul consultărilor, cei trei miniștri au susținut o conferință comună de presă, disponibilă în format video: https://www.mae.ro/node/60900
Transcrierea alocuțiunii susținute de ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu:
Bună ziua!
Mă bucur foarte mult să le urez din nou bun venit în România colegilor mei, domnul vice-premier și ministru al afacerilor externe al Regatului Țărilor de Jos, domnul Wopke Hoekstra – dragă Wopke, bine ai venit la București! – precum și ministrului pentru Europa și afaceri externe al Republicii Franceze, doamna Catherine Colonna. Chère Catherine, bienvenue à Bucarest!
Acest format trilateral reprezintă o premieră în relațiile noastre politico-diplomatice și este extrem de bine-venit, mai ales în acest context internațional extrem de complicat.
Deși este o premieră, iată că și produce rezultate concrete. După cum ați observat, am semnat mai devreme o Declarație Politică Trilaterală, care reflectă soliditatea cooperării noastre și existența de interese comune și abordări similare, dacă nu identice, într-o serie de domenii-cheie, inclusiv în ceea ce privește aderarea României la spațiul Schengen, după cum veți vedea în textul documentului, care vă va fi distribuit imediat.
Programul acestei vizite în format trilateral a început în această dimineață, la Baza Militară de la Cincu, unde am vizitat împreună trupele staționate acolo, Franța fiind națiune-cadru pentru Grupul de Luptă al NATO din România, iar Olanda – unul din principalii contributori. Așa cum am spus și de dimineață la Cincu, România este profund recunoscătoare pentru această solidaritate, manifestată în termeni extrem de concreți, și pentru eforturile de consolidare a securității noastre aliate, pe Flancul Estic.
Am exprimat și cu acea ocazie, dar și în discuțiile noastre, angajamentul deplin al României, în așa fel încât acest Grup de Luptă să devină complet operațional.
De la Cincu, ne-am deplasat împreună la București, unde am avut oportunitatea unor consultări trilaterale aprofundate pe teme de actualitate, care se află pe agenda europeană și de securitate.
Iar aceste consultări politice au confirmat, fără nici un fel de îndoială, foarte buna cooperare a României atât cu Franța, cât și cu Olanda, atât în plan bilateral, cât și în context multilateral, în cadrul Uniunii Europene, în cadrul Alianței Nord-Atlantice, respectiv în afacerile regionale.
Evident, am discutat cu omologii mei, în primul rând, despre obiectivul prioritar al României de aderare la spațiul Schengen în cel mai scurt timp posibil. Am mulțumit Franței și Olandei pentru sprijinul lor de până acum și pentru abordarea extrem de constructivă, dar și pentru dorința de implicare foarte activă în demersurile de susținere a României în perioada următoare.
De altfel, și Declarația scrisă, pe care am semnat-o ceva mai devreme, reflectă acest sprijin puternic și, de aceea, le mulțumesc încă o dată colegilor mei.
De altfel, îmi amintesc, dragă Catherine, cum am vizitat împreună cu domnul Președinte Macron și cu domnul Președinte Iohannis, în luna iunie, Baza Militară de la Mihail Kogălniceanu și, cu acea ocazie, domnul Președinte Macron a exprimat public, pentru prima oară, sprijinul puternic al Franței pentru aderarea României la spațiul Schengen.
De asemenea, dragă Wopke, îmi amintesc foarte multele întâlniri pe care le-am avut în marja unor evenimente multilaterale, în marja Consiliului Afaceri Externe, în ultimele luni ale anului trecut, multele discuții telefonice pe care le-am purtat și vreau să îți mulțumesc încă o dată pentru sprijinul pe care nu doar partidul pe care îl conduci, dar și Guvernul olandez, într-un final, și Parlamentul olandez l-au acordat și continuă să îl acorde pentru aderarea României la spațiul Schengen.
Am evidențiat și astăzi că așteptarea României privind aderarea la spațiul de liberă circulație este legitimă, deplin justificată, fiind considerată, atât de partenerii europeni, cât și de instituțiile europene, ca fiind expresia unui efort puternic, pe care noi l-am făcut în ultimii ani, dar inclusiv în ultima perioadă, acești parteneri ai noștri și aceste instituții recunoscând pe deplin eforturile și aceste progrese realizate de România.
De altfel, gradul de pregătire al țării noastre a fost confirmat și de misiunile de experți care au avut loc în România, în octombrie și în noiembrie.
De asemenea, aș vrea să vă spun că, după cum ați văzut, în ultima perioadă am discutat cu foarte mulți omologi ai mei. Aș spune că am discutat cu peste două treimi dintre colegii care reprezintă state membre ale Uniunii Europene și, în același timp, state membre Schengen, deci cei care votează pentru aderarea României. Toți acești colegi au exprimat sprijinul lor puternic pentru aderarea României și dorința de a se implica, pentru că este vorba nu doar despre un dosar care interesează România, ci este vorba despre un dosar care interesează Uniunea Europeană în întregul său, fiind vorba aici despre aplicarea concretă a principiului unității și a principiului solidarității europene.
De altfel, România va continua să fie o parte a soluției pentru consolidarea securității, pentru protejarea eficientă a frontierei externe a Uniunii Europene – acest lucru este consemnat și în Declarația pe care am semnat-o astăzi – în beneficiul tuturor cetățenilor europeni, inclusiv în beneficiul cetățenilor români.
România are o abordare constructivă privind susținerea adoptării și implementării, la nivel european, de măsuri care să combată concret fenomenul migrației ilegale la frontierele externe ale Uniunii Europene, care trebuie să fie întărite. Aceasta este poziția României, chiar dacă noi respingem conexiunea artificială dintre aderarea la Schengen și evoluțiile la nivel european în materie de migrație ilegală.
Am informat cu privire la discuțiile cu Președinția suedeză, cu ministrul de externe Billström, care și-a exprimat angajamentul extrem de constructiv și activ de a contribui, printr-un proces de consultări lansate în perioada următoare, la identificarea de soluții constructive, care să ducă la adoptarea deciziei de aderare la Schengen.
De asemenea, am informat cu privire la discuțiile avute cu omologul meu austriac, cu privire la deschiderea pe care o avem pentru o cooperare care să ducă la identificarea de soluții, pentru un plan de lucru care să ajungă să răspundă acestui obiectiv pe care România îl are.
Încă o dată, vreau să vă mulțumesc, dragă Wopke și dragă Catherine, pentru disponibilitatea de implicare activă pentru a găsi soluții concrete. Iată, consultările de astăzi reprezintă, prin ele însele, o dovadă în acest sens.
De asemenea, am discutat despre agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și am subliniat importanța continuării sprijinului comunității internaționale pentru susținerea statului vecin, în așa fel încât să câștige acest război, pe care Rusia l-a declanșat în mod ilegal și nejustificat împotriva sa. Am discutat despre sprijinul multidimensional pe care România îl acordă, fie că ne referim la cei peste 3,4 milioane de refugiați care au trecut granița României sau la asigurarea tranzitului a peste 11,7 milioane de tone de cereale și produse agricole ucrainene.
De asemenea, am discutat despre importanța susținerii parcursului european al Ucrainei, ca și despre importanța susținerii parcursului european al Republicii Moldova. Am convenit că este important ca Republica Moldova să fie susținută în continuare în procesul de reformă, în spirit european, în ceea ce privește consolidarea statului de drept și democrației. Vorbim atât despre sprijin pe care-l acordăm fiecare dintre statele noastre – și cunoașteți foarte bine sprijinul extrem de consistent pe care România l-a acordat –, dar ne referim și la sprijinul acordat la nivelul Uniunii Europene și, de asemenea, vorbim despre instrumentul pe care l-am creat, Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova, pe care România, împreună cu Franța și Germania, l-a creat anul trecut. Și am convenit să rămânem în continuare foarte activ în legătură, pentru a pregăti următoarea reuniune, pe care Chișinăul o va găzdui în primăvară. De altfel, și Olanda este un participant activ la acest format și vreau să îi mulțumesc domnului ministru pentru sprijinul acordat.
Am discutat, evident, despre cooperarea noastră în cadrul Alianței Nord-Atlantice, mai ales că, împreună, am vizitat Grupul de Luptă la Cincu. Viitorul Summit Aliat de la Vilnius va fi foarte important pentru a continua procesul de consolidare a Alianței Nord-Atlantice, în acest context deosebit de complicat al războiului din Ucraina, mai ales că trebuie să implementăm deciziile pe care Summitul de la Madrid le-a luat deja în ceea ce privește postura de descurajare și apărare pe Flancul Estic. Este foarte important ca importanța strategică a Mării Negre, care a fost consacrată în Noul Concept Strategic adoptat la Madrid, să fie transpusă în termeni concreți.
Am discutat, de asemenea, despre Comunitatea Politică Europeană și despre următoarea reuniune care va avea loc tot la Chișinău, pe 1 iunie. Este un instrument extrem, extrem de important pentru a discuta probleme de foarte mare actualitate, care preocupă toate statele de pe continentul european.
De asemenea, am discutat despre multe alte aspecte, dar nu voi intra în mai multe detalii.
Vreau doar, înainte de a încheia, pentru că astăzi este Ziua internațională de comemorare a victimelor Holocaustului, să aduc un omagiu memoriei victimelor acestui capitol tragic al istoriei europene și globale. Trebuie să păstrăm vie memoria trecutului pentru generațiile viitoare și, în același timp, trebuie să facem tot ceea ce ne stă în putință să prevenim o asemenea tragedie în viitor. Ministerul Afacerilor Externe va continua să contribuie, prin mecanismele diplomatice, prin tot ceea ce face la nivel internațional, să consolideze instrumentele legislative și instituționale internaţionale, care să sancționeze și să prevină antisemitismul, negarea și distorsionarea Holocaustului, intoleranța, discriminarea.
Închid prin a le mulțumi încă o dată colegilor mei și sunt convins că dialogul de astăzi va aduce rezultate benefice țărilor noastre.
