167302 – 03122022 – Comisia Europeană a adoptat o nouă strategie a UE în domeniul sănătății la nivel mondial, menită să îmbunătățească securitatea sanitară mondială și să asigure o sănătate mai bună pentru toți, într-o lume aflată în schimbare.
Grație acestei strategii, UE își aprofundează poziția de lider și își reafirmă responsabilitatea pentru abordarea frontală a principalelor provocări și inegalități în materie de sănătate la nivel mondial: programele nefinalizate din domeniul sănătății la nivel mondial și combaterea amenințărilor la adresa sănătății în era pandemiilor.
Strategia consideră sănătatea la nivel mondial ca fiind un pilon esențial al politicii externe a UE, un sector critic pe plan geopolitic și fundamental pentru autonomia strategică a UE. Strategia promovează parteneriate durabile și bine gândite de la egal la egal, întemeindu-se pe inițiativa „Global Gatewaydent RO•••”. Dat fiind că reprezintă dimensiunea externă a uniunii europene a sănătății RO•••, strategia este concepută pentru a orienta acțiunea UE în vederea asigurării unei mai bune pregătiri și a unei capacități de reacție mai eficace și fără sincope la amenințările la adresa sănătății.
O nouă abordare a provocărilor globale
Strategia evidențiază trei priorități-cheie interconectate în ceea ce privește abordarea provocărilor în materie de sănătate la nivel mondial:
- asigurarea unui nivel mai bun de sănătate și de bunăstare a oamenilor pe tot parcursul vieții;
- consolidarea sistemelor de sănătate și promovarea acoperirii universale cu servicii de sănătate;
- prevenirea și combaterea amenințărilor la adresa sănătății, inclusiv a pandemiilor, aplicând o abordare de tip „O singură sănătate”.
Strategia urmărește să recâștige terenul pierdut în ceea ce privește atingerea țintelor legate de acoperirea universală cu servicii de sănătate care figurează printre obiectivele de dezvoltare durabilă pentru 2030. În acest scop, strategia recanalizează acțiunea noastră în vederea realizării acoperirii universale cu servicii de sănătate, a consolidării asistenței medicale primare și a abordării cauzelor profunde ale problemelor de sănătate, cum ar fi sărăcia și inegalitățile sociale. Strategia subliniază importanța combaterii factorilor determinanți semnificativi care stau la baza problemelor de sănătate, cum ar fi schimbările climatice și degradarea mediului, securitatea alimentară, conflictele și alte crize umanitare. Prin urmare, strategia introduce o abordare solidă de tipul „sănătatea în toate politicile” pentru a se asigura că o gamă largă de politici contribuie realmente la îndeplinirea obiectivelor în materie de sănătate. Strategia identifică trei factori-cheie pentru o sănătate mai bună, și anume digitalizarea, cercetarea și o forță de muncă calificată, cu acțiuni concrete pentru a progresa la nivel mondial în aceste domenii.
Totodată, strategia urmărește să îmbunătățească securitatea sanitară la nivel mondial, protejându-i astfel pe cetățeni de pericolele care îi pândesc, prin intensificarea prevenirii, a pregătirii și a capacității de reacție, precum și a detectării timpurii. Aceste pericole pot fi chimice, biologice sau nucleare — ori pot lua forma unor pandemii, inclusiv forma ucigașului silențios care este rezistența la antimicrobiene. Strategia sugerează o gamă largă de acțiuni pentru a face față acestor amenințări:
- un acces mai echitabil la vaccinuri și la tratamente medicale prin consolidarea sistemelor farmaceutice și a capacității de producție locale;
- norme internaționale solide și obligatorii privind pandemiile;
- o mai bună supraveghere și detectare a agenților patogeni;
- o abordare globală care să vizeze toate legăturile existente între mediul înconjurător, sănătatea animalelor și a plantelor și sănătatea umană (abordarea de tip „O singură sănătate”).
Cu apariția unei noi ordini sanitare mondiale, strategia deschide calea pentru ca UE să contribuie la conturarea acesteia printr-o implicare mai strategică, mai fermă și mai eficace, prin:
- sprijinirea noului tip de guvernanță globală solidă de care are nevoie lumea într-un mediu geopolitic complex. Printre obiectivele de atins se numără o OMS mai puternică, mai eficace și mai responsabilă, care să fie finanțată în mod durabil în centrul sistemului multilateral, precum și o cooperare aprofundată în cadrul G7 și al G20, dar și cu alți parteneri internaționali, regionali și bilaterali;
- extinderea parteneriatelor internaționale în domeniul sănătății care sunt instituite de UE în cadrul inițiativei Global Gateway, pe baza unui act de asumare în comun a responsabilității de către partenerii noștri. Îmbunătățirea suveranității lor în materie de sănătate va asigura o mai mare reziliență și autonomie și ne va permite să ne concentrăm asupra celor care au cea mai mare nevoie de sprijin și asupra situațiilor în care acțiunile noastre vor avea cea mai mare rezonanță. De asemenea, vor fi continuate parteneriatele cu economiile avansate;
- mobilizarea abordării de tip „Echipa Europa”, care să fie în măsură să adopte o poziție cu adevărat unitară și puternică, asigurând o coordonare strânsă cu statele membre, astfel încât acțiunea politică și mijloacele financiare să fie strâns legate de noile priorități.
- consolidarea eficacității finanțării prin promovarea unor finanțări inovatoare și prin punerea în comun a resurselor la nivel internațional, precum și prin realizarea de coinvestiții între țările partenere și alți actori, cum ar fi sectorul privat. Împreună, UE și statele sale membre se numără printre cei mai mari finanțatori din lume ai sănătății la nivel mondial, iar strategia va consolida și mai mult impactul acestei contribuții financiare importante la sănătatea mondială, printr-o analiză și o monitorizare mai riguroase ale acestui impact.
Noua Strategie a UE în domeniul sănătății la nivel mondial oferă un cadru pentru politicile UE în domeniul sănătății până în 2030. Aceasta stabilește prioritățile de politică și principiile directoare pentru conturarea sănătății la nivel mondial și identifică direcții de acțiune concrete. Strategia trasează acțiunile viitoare ale Comisiei și solicitările adresate de Comisie statelor membre cu privire la demersurile pe care acestea trebuie să le facă, strict în limitele competențelor și ale rolurilor lor instituționale respective.
Strategia se bazează pe contribuțiile primite în cursul unei ample consultări publice, inclusiv pe contribuțiile statelor membre ale UE, pe cele ale președințiilor Consiliului, ale Parlamentului European, ale societății civile, incluzând strategia sanitară alternativă a societății civile din 2020, precum și pe contribuțiile celorlalte părți interesate principale din Europa și din afara acesteia. Strategia este publicată în paralel cu primul raport privind nivelul de pregătire în materie de sănătate.
