Planul de acțiune pentru Balcanii de Vest identifică 20 de măsuri operaționale structurate pe cinci direcții:
- consolidarea managementului frontierelor de-a lungul rutelor de migrație;
- proceduri rapide de azil și sprijinirea capacității de primire;
- combaterea traficului de migranți;
- consolidarea cooperării în readmisie și returnări;
- alinierea politicii de vize.
Planul de acțiune stabilește o serie de măsuri pentru consolidarea sprijinului acordat de UE statelor membre care se confruntă cu o creștere a presiunii migrației în regiunea Balcanilor de Vest, inclusiv din cauza presiunilor economice și insecurității provocată de conflictele în curs.
Consolidarea managementului frontierelor de-a lungul rutelor de migrație este esențială pentru reducerea fluxurilor migrației ilegale, ținând cont și de evoluția modului de operare al grupurilor de contrabandă, creșterea violenței și riscul traficului de arme de foc și crimei organizate. UE a încheiat deja acorduri cu Albania, Muntenegru, Serbia și Macedonia de Nord, care permit Frontex să desfășoare corpul permanent al poliției de frontieră și de coastă europeană în operațiuni comune în regiune.
Un rol important în această direcție va reveni Frontex, care va crește sprijinul pentru statele membre la frontierele externe ale UE.
Asigurarea unei proceduri de azil rapidă și sprijinirea capacității de primire
UE își menține angajamentul de a consolida capacitatea de azil a partenerilor din Balcanii de Vest și sprijină primirea în întreaga regiune printr-un program în curs de desfășurare a Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA) în întreaga regiune.
Sprijinul continuu pentru partenerii din Balcanii de Vest include continuarea consolidării procedurilor lor de azil și înregistrare, precum și asigurarea unor condiții adecvate de primire. UE va continua, în special, să lucreze cu partenerii din Balcanii de Vest pentru realizarea unor planuri de urgență și pregătirea pentru sezonul de iarnă.
În UE, o punere în aplicare rapidă a foii de parcurs privind transferurile Dublin și înregistrările Eurodac sunt, de asemenea, acțiuni necesare pentru a aborda mișcările secundare și pentru a îmbunătăți gestionarea migrației.
Combaterea contrabandei de migranți
În cadrul ședinței ministeriale UE-Balcanii de Vest pentru Justiție și Afaceri Interne din 3 noiembrie 2022, Comisia a lansat un Parteneriat Operațional privind Contrabanda, care presupune inclusiv înființarea unui grup operațional EUROPOL, intensificarea acțiunilor de-a lungul întregului traseu al rutelor migrației, creșterea participării tuturor partenerilor din Balcanii de Vest la ciclul EMPACT 2022-2025 și aplicarea programului IPA pentru combaterea traficului de migranți, inclusiv prin măsura sancționării operatorilor de transport implicați în traficul ilegal de migranți.
În ceea ce privește îmbunătățirea cooperării în materie de readmisie și returnări, se are în vedere aplicarea integrală a acordurilor de readmisie cu partenerii din Balcanii de Vest. De asemenea, din 2023, se are în vedere aplicarea unui nou program privind returnările din regiune, prin intensificarea cooperării și coordonarea la nivel operațional între UE, Balcanii de Vest și țările de origine.
A cincea direcție de acțiune are în vedere realizarea alinierii politicii de vize. În acest sens, Comisia a adoptat cel de-al cincilea raport privind suspendarea vizelor privind monitorizarea regimului UE fără vize cu Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia, precum și Georgia, Moldova și Ucraina. Raportul se concentrează pe acțiunile întreprinse pentru a răspunde recomandărilor făcute de Comisie în cel de-al patrulea raport, care abordează cerințele pentru a nu avea viză, dar sunt necesare măsuri imediate pentru alinierea la politica UE în materie de vize.
Acest plan de acțiune completează activitatea în curs care vizează alte rute cheie de migrație către Europa și poate acționa ca model pentru dezvoltarea unor planuri similare care să abordeze specificul altor rute de migrație.
Evoluțiile recente subliniază și mai mult necesitatea găsirii unor soluții europene durabile și structurale la provocările comune, bazate pe abordarea cuprinzătoare stabilită în Noul Pact privind migrația și azilul propus în 2020.
