167056 – 13112022 – Populația mondială ar urma să ajungă la 8 miliarde de locuitori la 15 noiembrie 2022, iar India ar urma să depășească China ca cea mai populată țară din lume în 2023, potrivit raportului World Population Prospects 2022.
Pe fondul scăderii ratelor de creștere, populația mondială ar urma să atingă un vârf de aproximativ 10,4 miliarde în anii 2080.
Populația mondială crește în cel mai lent ritm din 1950 încoace, după ce a scăzut sub 1% în 2020. Cele mai recente proiecții ale Organizației Națiunilor Unite sugerează că populația mondială ar putea crește la aproximativ 8,5 miliarde de locuitori în 2030 și la 9,7 miliarde în 2050. Se preconizează că va atinge un vârf de aproximativ 10,4 miliarde de persoane în cursul anilor 2080 și că va rămâne la acest nivel până în 2100.
World Population Prospects 2022 precizează, de asemenea, că fertilitatea a scăzut semnificativ în ultimele decenii pentru multe țări. În prezent, două treimi din populația mondială trăiește într-o țară sau într-o zonă în care fertilitatea pe parcursul vieții este sub 2,1 nașteri la o femeie, aproximativ nivelul necesar pentru o creștere zero pe termen lung pentru o populație cu o mortalitate scăzută.
Se preconizează că populația a 61 de țări sau zone va scădea cu 1 % sau mai mult între 2022 și 2050, din cauza nivelului scăzut de fertilitate susținut și, în unele cazuri, a ratei ridicate de emigrare.
Mai mult de jumătate din creșterea preconizată a populației mondiale până în 2050 va fi concentrată în opt țări: Republica Democrată Congo, Egipt, Etiopia, India, Nigeria, Pakistan, Filipine și Republica Unită a Tanzaniei, iar ţările din Africa Subsahariană vor contribui cu mai mult de jumătate din creșterea anticipată până în 2050.
„Relația dintre creșterea populației și dezvoltarea durabilă este complexă și multidimensională”, a declarat Liu Zhenmin, subsecretar general al ONU pentru afaceri economice și sociale. „Creșterea rapidă a populației îngreunează eradicarea sărăciei, combaterea foametei și a malnutriției și creșterea gradului de acoperire a sistemelor de sănătate și de educație. În schimb, realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, în special a celor legate de sănătate, educație și egalitate de gen, va contribui la reducerea nivelului de fertilitate și la încetinirea creșterii demografice globale.”
În majoritatea țărilor din Africa Subsahariană, precum și în unele părți din Asia și din America Latină și Caraibe, ponderea populației de vârsta activă (între 25 și 64 de ani) a crescut datorită reducerii fertilității. Această schimbare în distribuția pe vârste oferă o oportunitate limitată în timp pentru o creștere economică accelerată pe cap de locuitor, cunoscută sub numele de „dividendul demografic”. Pentru a maximiza beneficiile potențiale ale unei distribuții favorabile a vârstelor, țările ar trebui să investească în dezvoltarea capitalului uman prin asigurarea accesului la asistență medicală și la educație de calitate la toate vârstele și prin promovarea oportunităților de angajare productivă și de muncă decentă.
Se preconizează că ponderea populației mondiale cu vârsta de 65 de ani și peste va crește de la 10% în 2022 la 16% în 2050. În acel moment, se prognozează că numărul persoanelor în vârstă de 65 de ani sau mai mult la nivel mondial va fi de peste două ori mai mare decât numărul copiilor cu vârsta sub 5 ani și aproximativ la fel ca numărul celor cu vârsta sub 12 ani. Țările cu populații în curs de îmbătrânire ar trebui să ia măsuri pentru a adapta programele publice la numărul tot mai mare de persoane în vârstă, inclusiv prin instituirea unor sisteme universale de asistență medicală și de îngrijire pe termen lung și prin îmbunătățirea sustenabilității sistemelor de securitate socială și de pensii.
Speranța de viață la naștere la nivel mondial a ajuns la 72,8 ani în 2019, ceea ce reprezintă o îmbunătățire cu aproape 9 ani față de 1990. Calculele arată că reducerea în continuare a mortalității va duce la o longevitate medie globală de aproximativ 77,2 ani în 2050. Cu toate acestea, în 2021, speranța de viață pentru țările cel mai puțin dezvoltate a rămas cu 7 ani în urma mediei mondiale.
Pandemia COVID-19 a afectat toate cele trei componente ale schimbărilor demografice. Speranța de viață la naștere la nivel mondial a scăzut la 71,0 ani în 2021. În unele țări, este posibil ca valurile succesive ale pandemiei să fi produs reduceri pe termen scurt a numărului de sarcini și nașteri, în timp ce pentru multe alte țări există puține dovezi ale unui impact asupra nivelurilor sau tendințelor fertilității. Pandemia a restricționat grav toate formele de mobilitate umană, inclusiv migrația internațională.
Sursa:stiri.tvr.ro
