167125 – 18112022– În general, cele mai recente date arată tendințe în creștere semnificativă în ceea ce privește numărul de infecții și decesele imputabile pentru aproape toate combinațiile de rezistență bacterio-antibiotică, în special în mediile medicale.
În 2021, numărul de cazuri raportate de specii de Acinetobacter rezistente la diferite grupuri antimicrobiene a fost de peste două ori (+ 121%) față de media pentru 2018-2019. Un alt exemplu este procentul de cazuri de Klebsiella pneumoniae care sunt rezistente la carbapeneme – un antibiotic adesea utilizat în ultimă instanță – din care s-a înregistrat o creștere de 31% în 2020 și o creștere suplimentară de 20% în 2021. Aceștia sunt agenți patogeni dificil de eradicat odată ce au fost stabiliți în unitățile medicale. În plus, numărul cazurilor raportate de Candida auris aproape s-a dublat între 2020 și 2021 și a fost considerabil mai mare decât în anii precedenți. Candida auris este un agent patogen fungic care provoacă focare de infecții asociate asistenței medicale invazive și poate fi rezistent la mai mulți agenți antifungici.
În perioada 2012-2021, în UE/SEE s-a observat o scădere cu 23% a consumului total de antimicrobiene la om, în sectorul asistenței primare și în cel spitalicesc. Deși acest lucru reprezintă o realizare, s-a înregistrat o creștere a proporției de antibiotice „cu spectru larg”, utilizate în special în spitale. Între 2012 și 2021 în spitale, consumul de antibiotice „cu spectru larg” a crescut cu 15%, consumul de carbapeneme cu 34% și proporția de antibiotice „Reserve” – și anume antibioticele care ar trebui rezervate pentru tratamentul infecțiilor multirezistente confirmate sau suspectate – mai mult decât dublu în același interval de timp. O proporție foarte mare de europeni au luat antibiotice fără justificare (de ex. numai pentru infecții sau simptome virale) sau pentru boli precum pneumonia sau bronșita, care necesită un test pentru a confirma cauza exactă și doar jumătate dintre respondenți știu că antibioticele sunt ineficiente împotriva virușilor. Oamenii sunt cel mai probabil să ia antibiotice pentru o infecție a tractului urinar (15%), o durere în gât (13%), bronșită (12%), o răceală (11%), gripă (10%), febră (10%) sau COVID-19 (9%).
Un sondaj paneuropean vizând rezistența la antimicrobiene arată că jumătate dintre europeni continuă să creadă, în mod incorect, că antibioticele ucid virusurile.
Rezistența la antimicrobiene (RAM) este unul dintre cele mai mari riscuri pentru sănătatea umană și este una dintre primele 3 amenințări la adresa sănătății identificate de Autoritatea pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară (HERA) din cadrul Comisiei, care necesită măsuri de coordonare la nivelul UE. Noi date publicate astăzi de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) estimează că, în Uniunea Europeană, Islanda și Norvegia, peste 35.000 de persoane mor în fiecare an din cauza infecțiilor rezistente la antibiotice.
Sondaj Eurobarometru: doar 1 din 2 respondenți știe că antibioticele nu sunt eficace împotriva virusurilor
Un Eurobarometru special oferă o imagine de ansamblu a atitudinilor europenilor față de antibiotice.
Utilizarea antibioticelor a ajuns la un nivel minim record: 23% dintre europeni afirmă că au luat antibiotice sub formă orală în ultimul an, cel mai mic procent din 2009 încoace. Însă acest procent variază de la 42% în Malta, la 15% în Suedia și Germania.
Aproximativ 8% dintre antibiotice au fost administrate fără rețetă medicală.
O foarte mare parte dintre europeni au luat antibiotice fără justificare (adică doar pentru infecții virale sau pentru simptome).
Sondajul a arătat, în plus, o lipsă îngrijorătoare de conștientizare în rândul cetățenilor cu privire la utilizarea adecvată a antibioticelor:
Doar jumătate (50%) dintre respondenți știu că antibioticele sunt ineficace împotriva virusurilor.
Doar 3 din 10 europeni știau că utilizarea nenecesară a antibioticelor le face să devină ineficiente, că administrarea antibioticelor ar trebui să înceteze numai la finalizarea întregii cure de tratament, că antibioticele generează adesea efecte secundare, cum ar fi diareea, și că antibioticele nu sunt eficace împotriva răcelilor.
Datele publicate astăzi de ECDC arată că, în ansamblu, între 2016 și 2020, în UE/SEE, numărul de infecții și de decese cauzate de rezistența la antibacteriene a crescut semnificativ. Între 2017 și 2021 s-a înregistrat, de asemenea, o creștere a numărului și a proporției infecțiilor invazive raportate cu Klebsiella pneumoniae și cu Acinetobacter spp., care sunt rezistente la carbapeneme, un grup de antibiotice care sunt adesea utilizate în ultimă instanță.
Consumul total de antimicrobiene la oameni (în sectorul asistenței medicale primare și în cel spitalicesc) a scăzut cu 23% în perioada 2012-2021. Deși acest aspect demonstrează o reducere importantă a utilizării nenecesare a acestor medicamente, consumul celor mai eficiente antibiotice a crescut, în plus, foarte mult, în special în spitale. De exemplu, consumul de carbapeneme în spitale a crescut cu 34% între 2012 și 2021.
Amenințarea din ce în ce mai mare evidențiază necesitatea de a combate RAM printr-o abordare de tip „O singură sănătate”, recunoscând legăturile dintre sănătatea umană, sănătatea animală și mediu. În cursul acestui an, au intrat în vigoare noi norme ale UE pentru a asigura faptul că antimicrobienele esențiale pentru medicina umană rămân eficace prin interzicerea utilizării lor în medicina veterinară.
Comisia a publicat, în plus, o revizuire a planurilor naționale „O singură sănătate” (One Health) împotriva rezistenței la antimicrobiene (RAM) ale statelor membre. Revizuirea a constatat că multe state membre ar avea de câștigat de pe urma unei abordări mai puternice de tip „O singură sănătate” în lupta împotriva RAM, ținând seama de impactul antibioticelor asupra mediului. În plus, Comisia a emis un aviz al Grupului de experți privind modalitățile eficiente de a investi în sănătate pentru a gestiona RAM în întregul sistem de sănătate.
În prima jumătate a anului 2023, Comisia își va intensifica acțiunile vizând RAM printr-o propunere de Recomandare a Consiliului și ca parte a unei propuneri de revizuire a legislației UE în domeniul farmaceutic. În cursul anului 2023, UE va lansa o acțiune comună în valoare de 50 de milioane euro cu statele membre, Norvegia, Islanda și Ucraina vizând RAM.
În cadrul programului Orizont 2020, programul de cercetare al UE, au fost mobilizate peste 690 de milioane euro pentru a sprijini cercetarea și inovarea în domeniul RAM
În primii doi ani ai programului Orizont Europa, au fost angajate 32,5 milioane euro pentru 13 proiecte de cercetare care abordează rezistența la antimicrobiene.
Rezistența la antimicrobiene apare atunci când microbii suferă modificări în timp și încetează să mai răspundă la medicamentele concepute pentru a le ucide. Acest fenomen face ca infecțiile să fie mai greu de tratat și crește riscul de boli, de boli grave și de decese.
Ziua europeană a sensibilizării cu privire la antibiotice este o inițiativă europeană anuală în domeniul sănătății, care are loc la 18 noiembrie, pentru a sensibiliza opinia publică cu privire la amenințarea reprezentată de rezistența la antimicrobiene și la importanța utilizării prudente a antibioticelor. Ea este coordonată de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, în parteneriat cu Săptămâna mondială de sensibilizare cu privire la antimicrobiene (18 – 24 noiembrie).
Sondajul Eurobarometru a fost efectuat în cele 27 de state membre ale UE, între 21 februarie și 21 martie 2022.
