166606 – 07102022 – Începută deja la nivelul multor țări europene, tranziția energetică face încă pași timizi în România. Pentru ca țara noastră să ajungă la un nivel ridicat de securitate energetică este necesar un grad mai mare de acceptabilitate atât din partea autorităților cât și a societății civile în ceea ce privește noile tehnologii. În această situație se află hidrogenul, alături de diferite surse de energie regenerabilă sau alte tehnologii noi precum SMR-urile. „În ultima perioadă am constatat în România o chestiune care pe mine m-a îngrijorat – renunțăm foarte ușor la tradiții pe seama greutății continuării lor și suntem în același timp foarte reticenți în ceea ce privește noutatea, o abordare pierzătoare care poate sa ne elimine ca națiune. Am lansat proiectul „România Tradițională cu Energie Curată” cu o aplicație practică – instalarea în aceasta vară în Masivul Căpățânii de sisteme de producere a energiei electrice pentru a vedea dacă într-o zona tradițională precum cea a păstoritului putem veni cu o tehnologie nouă care ăa creeze cadrul necesar pentru continuarea tradițiilor” a declarat Dumitru Chisaliță, Președintele Asociației Energia Inteligentă. Situația la nivel european creată prin limitarea unei resurse care era dominantă în Europa, prin țintele de decarbonatare, prin situația creată de războiul din Ucraina sau de fenomenul de criminalitate energetică apărută săptămâna trecută în Europa, trebuie sa tragă un puternic semnal de alarmă asupra nevoii de a accepta noile tehnologii și de a găsi alternative la resursele clasice pentru a rezolva criza energetică actuală și pentru a preveni apariția unor crize viitoare. „În acest context hidrogenul are un loc foarte bine definit, in ceea ce eu consider că trebuie să fie mixul energetic securitar. Ne-am culcat pe o ureche crezând că cu soare și vânt vom rezolva toate problemele energetice. Criza energetică ne-a demonstrat însă ca nu sunt suficiente chiar daca sunt necesare și pot fi doar parte dintr-un mix energetic securitar.
Comisia Europeană a plusat si a discutat deja despre o bancă a hidrogenului în Europa. La nivel european lucrurile merg înainte cu pași rapizi, în timp ce în România nu au apărut schimbări semnificative în domeniu. În Parlamentul României a fost redeschisă dezbaterea privind cadrul legislativ care sa includă și hidrogenul și se așteaptă finalizarea strategiei pe hidrogen până la sfârșitul acestui an, a declarat Ioan Iordache, Director Executiv, Asociația pentru Energia Hidrogenului din România. „În România nu s-a schimbat nimic în afară de inițiativele noastre ca ONG-uri care putem doar să milităm, să susținem, să promovăm și sa accelerăm conștientizarea faptului că hidrogenul este parte din sistemul energetic. Exista o industrie în România care trebuie să se reprofileze spre hidrogen ca vector energetic, exista o industrie a hidrogenului în Romania care va trebui sa asimileze cantități importante de hidrogen produs fără emisii de CO2. Până acum nu s-a văzut nici primul euro cheltuit din acele milioane propuse pentru hidrogen verde ceea ce ne face sa stăm pe loc în comparație cu alte țări care deja au strategii pe hidrogen de câțiva ani, care deja au proiecte naționale care susțin trecerea hidrogenului de la teorie la practică, de la proiecte mici demonstrative din cercetare la industria reală” a adăugat Ioan Iordache.
Economia hidrogenului a început în urma cu câțiva ani, chiar înainte de primul val de regenerabile, iar la acea vreme preocuparea a constat în cum poate stoca energia. Cu timpul, hidrogenul a intrat în partea de energie a industriei, cunoscând dezvoltarea de la un produs chimic la unul folosit în energie. În acest moment se află în etapa în care a devenit un fluid energetic care cunoaște câteva direcții clare de dezvoltare pentru compania OMV Petrom: de înlocuire a cererii actuale, de mobilitate, industrială și de decarbonizare a gazelor naturale, ne explică Iulian Vesca, Regulatory Affairs – Energy & Climate Change at OMV Petrom. „Noi ca și companie ne concentrăm pe hidrogenul produs cu ajutorul gazelor naturale si pe care nu îl vedem doar ca pe un fluid de tranziție energetică dar și ca pe un facilitator. Am auzit cu toții cum combustibilii fosili vor finanța combustibilii regenerabili, așadar spre acest lucru ne îndreptăm. Din acest punct de vedere gazele naturale vor juca un rol central” a declarat Iulian Vesca.
Compania OMV Petrom se concentrează pe producerea de hidrogen albastru, obținut prin reformarea metanului care utilizează aburii sau vaporii, ce trebuie combinat cu captarea carbonului, dar și a așa numitului hidrogen turcoaz produs prin piroliza metanului. Exista o serie de studii și inițiative de cercetare în lume, câteva dintre ele aflându-se la un stadiu de maturitate, concentrate pe piroliza metanului ce reprezentă una din tehnologiile ce permit chiar o mai bună captare a carbonului decât în cazul producerii de hidrogen albastru. Bineînțeles există provocări, lucruri care încă trebuie evaluate și analizate pentru a dezvolta pe mai departe aceasta tehnologie, atât din perspectiva tehnică, cât și a cadrului de reglementare, ne spune Iulian Vesca. „Din perspectiva noastră atât hidrogenul albastru cât și cel turcoaz, ambele bazate pe gaze naturale, sunt esențiale pentru tranziția energetica din România. Evident, mixul va fi unul combinat, pe parte de hidrogen verde, albastru, turcoaz, poate chiar și roz având in vedere discuțiile recente la nivel guvernamental privind tehnologia nucleară”. Din perspectiva disponibilității gazelor naturale, din fericire România beneficiază de această resursă, inclusiv prin prezența ei în zona Marii Negre. Astfel, România are potențialul de a deveni producătorul principal de gaze naturale din Uniunea Europeană.
Transgaz este în continuare preocupată de subiectul hidrogenului ca sursă de energie. Compania monitorizează in permanență studiile și analizele apărute la nivel național și internațional, cooperează cu organisme din Europa din acest domeniu, iar în cursul anului 2022 a aderat la EHB (European Hydrogene Backbone) având dreptul, în calitate de membru, să participe activ la această inițiativă dedicata hidrogenului și transportului de hidrogen la nivel european. „Transgaz a demarat un proiect pilot pentru realizare unei instalații care să analizeze aspecte legate de amestecul de gaze naturale cu hidrogen. „În acest moment suntem la etapa de testare a instalației, colectăm date și le prelucrăm. Practic, instalația este funcțională la această data si o urmărim îndeaproape. Alocăm resurse importante pentru efectuarea testelor și adaptarea și îmbunătățirea instalației pe măsură ce efectuăm teste și apare necesitatea unor ajustări și modificări ale instalației, în special prin programul de cercetare al companiei Transgaz. În măsura în care identificăm zone unde putem aloca resurse bugetare, suntem dispuși și alocăm importanța cuvenită” a declarat Ciprian Oniga, Director Direcția Proiecte Speciale și Suport Tehnic, Transgaz.
Cu o experiență de peste 60 de ani, Chimcomplex produce hidrogen din apa prin electroliza saramurii si aduce în chimie vectorul hidrogen împreună cu captarea de CO2. Producția anuală se ridică la 6000 de tone de hidrogen și reprezentă peste 99.9% din cantitatea de hidrogen produsă din apa în România. Eficientizarea folosirii resurselor (consumul specific de energie electrică alocat pentru hidrogenul produs din apă prin saramură este de aproape 45 de ori mai mic decât cel al fluxului de electroliză a apei directe) și reducerea emisiilor de carbon (recuperează CO2 pentru a fi folosit în asigurarea carbonului necesar în lanțul de produse și derivate chimice) sunt prioritare pentru companie, care face investiții constante pentru a putea produce hidrogen verde. Momentan însă, statul nu recompensează mecanismele funcționale deja care pot reduce emisiile de carbon prin înlocuirea parțială a gazului metan cu energia hidrogenului. Compania speră însă ca autoritățile să introducă în strategia națională suport financiar și pentru partea de chimizare a Hidrogenului. “În momentul de față folosim deja hidrogenul în producția de energie, dar este doar o chestiune locală, fără nici un fel de bonusare. Faptul că nu emitem CO2 și folosim hidrogen verde pentru acest lucru nu se regăsește în nici o strategie la nivel național sau la nivelul Ministerului Mediului prin care efectiv un anumit bonus să fie acordat pentru un astfel de mecanism de reducere a emisiilor de CO2 prin înlocuirea parțială a gazului metan cu energia hidrogenului. De asemenea, apreciem ca și acolo unde captarea de CO2 este realizată și integrată în produse chimice utile, aceasta poate face subiectul unor susțineri financiare pentru că la momentul acesta costurile pentru astfel de proiecte nu sunt printre cele mai mici” a declarant Dumitru Coman, Director Tehnic, Chimcomplex.
România se afla într-o poziție privilegiată în ceea ce privește resursele energetice. Principala problemă a țării noastre este ca nu știm să folosim aceste resurse într-un mod eficient, astfel încât să convertim cât mai mult din resursele energetice pe care le avem, în energie utilă folosită în zona industrial sau casnică este de părere Directorul Tehnic Chimcomplex. „În primul rând trebuie sa apreciez și să felicit pe cine a avut inspirația să numească organizația dumneavoastră Asociația Energia Inteligentă pentru că până la urmă aici este cheia. Cea mai important resursă energetică este inteligența din energie. Noi o avem, însă trebuie să o punem într-un program național care sa permit efectiv și aplicarea unor astfel de strategii” a concluzionat Dumitru Coman.
Ideea de a avea un concept inteligent al modului în care este produsă energie pe termen scurt și pe termen lung a fost discutată cu mulți ani în urmă. Exista chiar o analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă prin care se arată că energia utilă consumată în România produsă din toate formele de energie existente reprezentă maxim 30%, restul de 70% reprezentând diverse pierderi, randamente, consumuri inutile care se realizează în România.
