166507 – 23092022 – Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat joi, 22 septembrie 2022, la reuniunea informală la nivel ministerial privind Curtea Penală Internațională (CPI), găzduită de ministrul afacerilor externe al Lichtenstein, Dominique Hasler, în marja segmentului la nivel înalt al celei de-a 77-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite care se desfășoară la New York.
Ministrul Bogdan Aurescu a reconfirmat, și cu acest prilej, sprijinul constant și ferm al României pentru rolul esențial al Curții Penale Internaționale în combaterea impunității și a înfăptuirii justiției pentru victimele celor mai grave crime internaționale prevăzute de Statutul de la Roma al CPI.
Bogdan Aurescu a arătat că acest rol este cu atât mai relevant într-un context global marcat de provocări fără precedent la adresa principiilor și normelor fundamentale de drept internațional, precum războiul ilegal de agresiune desfășurat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.
Ministrul Bogdan Aurescu a asigurat că România va continua să sprijine eforturile de eficientizare a funcționării CPI și de promovare a universalității Statutului de la Roma, evidențiind potențialul foarte mare al acestui instrument de prevenire și combatere a celor mai grave infracțiuni internaționale.
A spus că, urmând linia susținerii constante pentru mandatul Curții și rolul acesteia în menținerea păcii și securității internaționale, România s-a numărat printre cele peste 40 de state care au sesizat, la 2 martie 2022, Procurorul CPI cu privire la anchetarea crimelor de război, crimelor împotriva umanității și de genocid comise pe teritoriul ucrainean în contextul războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă. Totodată, a amintit că România a contribuit financiar la Fondul pentru Victime al CPI și a oferit o contribuție financiară voluntară de 100.000 de euro la Fondul Fiduciar al CPI destinat sprijinirii ansamblului activității Biroului Procurorului, pe fondul creșterii semnificative a volumului de muncă raportat la resursele disponibile, cu precădere în ce privește Ucraina.
Reuniunea de la New York a facilitat un schimb de opinii privind modalitățile adecvate de sprijinire a justiției penale internaționale și a bunei funcționări a CPI.
La eveniment au mai participat Procurorul Curții Penale Internaționale, Karim Khan și miniștri ai afacerilor externe din Cehia, Belgia, Estonia, Slovacia, Islanda, Malta.
Curtea Penală Internațională, cu sediul la Haga, singura instanță penală internațională permanentă, a fost înființată prin Statutul de la Roma adoptat la data de 17 iulie 1998, care a intrat în vigoare la 1 iulie 2002. În prezent, 123 de state sunt părți la Statutul CPI. România a semnat Statutul CPI la data de 7 iulie 1999 şi l-a ratificat prin Legea nr. 111 din 28 martie 2002.
Curtea are competență asupra crimei de genocid, crimelor împotriva umanității, crimelor de război şi crimei de agresiune, jurisdicția Curții fiind complementară jurisdicțiilor naționale.
În perioada 2021-2023, România exercită mandatul de membru în Biroul Adunării Statelor Părți la Statutul CPI, din partea Grupului est-european.
România s-a implicat substanțial, încă din perioada interbelică, în dezvoltarea dreptului internațional penal, fiind unul dintre principalii promotori ai înființării unei curți penale internaționale permanente, prin activitatea prodigioasă a diplomatului şi juristului român Vespasian Pella, considerat pe plan internațional ca unul dintre părinții fondatori ai dreptului internațional penal și ai conceptului de curte penală internațională permanentă.
