165481 – 05072022 – Potrivit sondajului de opinie intitulat ”Agenda România 2050. O conversație despre viitorul României – Ediția I”, 52% dintre români declară că nu știu să aibă probleme de sănătate, dar 76% afirmă că sunt preocupați foarte mult sau destul de mult de starea proprie de sănătate, iar 85% că sunt interesați foarte mult sau destul de mult de prevenirea apariției unor boli sau a unor complicații ale unor.
Sondajul de opinie „Agenda România 2050. O conversație despre viitorul României – Ediția I” a fost realizat de INSCOP Research în la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de mediul privat și având drept parteneri academici Universitatea Babes Bolyai din Cluj Napoca, Universitatea București, Universitatea Politehnica din București, Universitatea de Vest din Timișoara și Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași.
Remus Ioan Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group: ”Proiectul Agenda România 2050 își propune demararea unei conversații nationale despre politici publice esențiale pentru viitorul României pe termen lung având ca punct de plecare opiniile românilor culese printr-o serie de sondaje de opinie naționale. Pornind de la ceea ce cred românii, dorim să încurajăm o conversație amplă a experților (din mediul academic, din sectorul public și privat) pe fiecare dintre temele proiectului. Proiectul își propune realizarea mai multor studii sociologice pe șase zone majore de interes pentru viitorul României, fiecare împărțită în teme specifice: societatea viitorului, infrastructura viiorului, mediul și resursele viitorului, economia și afacerile viitorului, tehnologiile și meseriile viitorului și locul României în lumea. iitorului”.
Prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, rectorul Universității de Medicină și Farmacie, Grigore T. Popa din Iași: „Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa Iași s-a alăturat cu deosebit interes și aplecare demersului Strategic Thinking Group de a realiza o serie de studii sociologice la nivel național ca bază de discuție pentru conturarea viziunii de țară pentru orizontul 2050. Rezultatele actualului sondaj de opinie relevă o serie de aspecte importante ale percepției populației asupra stării de sănătate la nivel individual, dar și ale interacțiunii cu sistemul de sănătate din România. Preocuparea față de starea de sănătate și interesul pentru prevenție apar ca dominante în populație, susținând oportunitatea de a construi mecanisme publice care să răspundă acestor nevoi. Suntem convinși că analiza aprofundată a acestor date și a celor care vor fi în continuare colectate va furniza informații esențiale pentru dezvoltarea de politici publice în domeniul sănătății, iar Universitatea noastră se va implica în continuare în acest demers”.
ANALIZA EXTINSĂ ȘI INTERPRETAREA DATELOR
Capitolul 4: Percepția cu privire la starea de sănătate a populației
Starea de sănătate
Chestionați cu privire la starea actuală de sănătate, 52,2% dintre români declară că nu știu să aibă probleme de sănătate. 20,6% declară că au probleme de sănătate cardiovasculare, 17,9% probleme reumatologice, 10,7% probleme metabolice, 6,5% probleme respiratorii, 2,8% probleme oncologice, 9,5% alte probleme de sănătate decât cele enumerate mai sus. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 0,5% din totalul eșantionului.
Analiza socio-demografică: Persoanele peste 60 de ani și inactivii pasivi declară în procente mult peste medie că au probleme cardiovasculare. În rândul acelorași categorii se înregistrează cele mai ridicate procente de respondenți care declară că au probleme de sănătate reumatologice. Tinerii până în 30 de ani reprezintă categoria socio-demografică unde se înregistrează cel mai ridicat procent al celor care declară că nu au probleme de sănătate. Valori mult peste medie mai întâlnim și în rândul persoanelor până în 44 de ani, al gulerelor albe și al persoanelor cu venituri ridicate și foarte ridicate.
Preocuparea față de starea de sănătate
76,1% dintre români spun că îi preocupă foarte mult sau destul mult starea lor de sănătate (41,2% dintre spun că îi preocupa foarte mult, iar 34,9% destul de mult). 23.8% declară că sunt preocupați destul de puțin sau deloc de starea lor de sănătate (16,8% destul de puțin, iar 7 % deloc). 0,1% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Persoanele cu studii superioare și gulerele albe declară în procente mai ridicate decât media că sunt preocupate destul de mult de starea lor de sănătate. Declară că sunt foarte preocupați de starea lor de sănătate mai ales persoanele peste 60 de ani, inactivii pasivi și locuitorii din regiunea Sud Vest Oltenia.
Nivelul de interes față de prevenție
85,8% dintre români declară că îi interesează foarte mult sau destul de mult prevenirea apariției unei boli sau a unor complicații ale unei boli (47,1% dintre respondenți spun că îi interesează foarte, iar 38,7% destul de mult). 14,1% dintre români declară că îi interesează destul de puțin sau deloc prevenirea apariției unei boli sau a unor complicații ale unei boli (9,5% destul de puțin, iar 4,6% deloc). 0,1% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Locuitorii care declară că veniturile lunare le ajung pentru un trai decent declară în procente semnificativ mai ridicate decât media că sunt interesați de prevenție.
Surse de informare despre sănătate
Principalele surse de informare despre sănătate la care apelează românii sunt: medicul de familie (variantă menționată de 70,2% dintre respondenți), medicul curant (variantă menționată de 25,7% dintre respondenți), website-uri dedicate furnizării de informații despre sănătate (15,4%), emisiuni TV/radio pe teme de sănătate (14,5%), Facebook și alte rețele sociale (9,9%), prietenii sau cunoștințele (7,4%), ziare și reviste care abordează teme de sănătate (6,6%). Nu știu sau nu răspund la această întrebare 1,6% din totalul eșantionului.
Analiza socio-demografică: Persoanele cu studii primare declară într-un procent semnificativ peste medie că se informează de la mediul de familie despre sănătate. Varianta „medicul meu curant” este aleasă într-un procent mult mai ridicat decât media de inactivii pasivi.
Frecvență contact cadru medical
28,5% dintre români declară că se adresează unui profesionist din domeniul sănătății pentru probleme legate de prevenție sau de starea de sănătate o data pe an, 16,7% de doua ori pe an, 8,3% de trei ori pe an, 9,3% de patru ori pe an, iar 33,7% mai des de patru ori pe ani.
Analiza socio-demografică: Varianta „mai des de 4 ori pe an” este aleasă în procente semnificativ mai ridicate decât media de inactivii pasivi și persoanele peste 60 de ani.
Modalitate contact cadru medical
Prezentarea fizică la cabinet este modalitatea de interacțiune cu profesioniștii din domeniul sănătății utilizată cel mai frecvent de majoritatea covârșitoare a populației. Mai precis, 91,3% din cei intervievați menționează această modalitate de interacțiune cu profesioniștii din domeniul sănătății. Alte modalități de interacțiune cu profesioniștii din domeniul sănătății menționate sunt: corespondenta prin servicii de mesagerie text (SMS, WhatsApp, etc.) (3,7%) prezentare online prin servicii de telemedicina (1,5%), solicitare pentru vizită a profesionistului din sănătate la domiciliu (1,3%), corespondenta pe e-mail (1,2%). Nu știu sau nu răspund la această întrebare 1% din totalul eșantionului.
Sondajul de opinie, realizat în perioada 23 mai – 14 iunie 2022 pe un eșantion de 1.500 de respondenți, este împărțit în mai multe capitole care vor fi publicate succesiv în perioada următoare.
Prezentarea grafică a datelor celui de-al patrulea capitol poate fi descărcată accesând link-ul:
