165402 – 29062022 – Președinția Consiliului și Parlamentul European au ajuns la un acord politic cu privire la Directiva privind reziliența entităților critice. Lucrările vor continua acum la nivel tehnic, în vederea finalizării acordului provizoriu privind textul juridic integral. Acest acord este supus aprobării Consiliului și a Parlamentului European înainte de a face obiectul procedurii de adoptare formală.
Directiva urmărește să reducă vulnerabilitățile și să consolideze reziliența fizică a entităților critice. Este vorba despre entități care furnizează servicii esențiale de care depind mijloacele de subzistență ale cetățenilor UE și buna funcționare a pieței interne. Ele trebuie să fie în măsură să se pregătească pentru a face față dezastrelor naturale, amenințării teroriste, urgențelor sanitare sau atacurilor hibride, să se protejeze de acestea, să reacționeze la ele și să se redreseze de pe urma lor.
Textul aprobat vizează entități critice dintr-o serie de sectoare precum energia, transporturile, sănătatea, apa potabilă, apele uzate sau spațiul. Administrațiile publice centrale vor face, de asemenea, obiectul anumitor dispoziții ale proiectului de directivă.
Statele membre vor trebui să aibă o strategie națională de consolidare a rezilienței entităților critice, să efectueze o evaluare a riscurilor cel puțin o dată la patru ani și să identifice entitățile critice care furnizează servicii esențiale. Entitățile critice vor trebui să identifice riscurile relevante care ar putea perturba în mod semnificativ furnizarea de servicii esențiale, să ia măsurile adecvate pentru a asigura reziliența lor și să notifice autorităților competente incidentele perturbatoare.
Propunerea de directivă stabilește, de asemenea, norme de identificare a entităților critice de importanță europeană deosebită. Se consideră că o entitate critică este de importanță europeană deosebită dacă furnizează un serviciu esențial pentru șase sau mai multe state membre. În acest caz, statele membre îi pot solicita Comisiei, sau aceasta poate propune ea însăși, cu acordul statului membru în cauză, să organizeze o misiune de consiliere pentru a evalua măsurile pe care entitatea în cauză le-a instituit pentru a-și îndeplini obligațiile legate de directivă.
