164861 – 20052022 – Comisia Europeană a publicat ediția din 2022, cea de a zecea, a tabloului de bord privind justiția în Uniunea Europeană.
Aceasta reprezintă o imagine de ansamblu consacrată, cu date comparative asupra eficienței, calității și independenței sistemelor de justiție din statele membre. Pentru prima dată, tabloul de bord de anul acesta include date privind efectele pandemiei de COVID-19 asupra eficienței sistemelor de justiție și date privind măsura în care persoanele cu handicap au acces la justiție. Ediția din acest an are o dimensiune comercială mai importantă.
Principalele constatări ale ediției din 2022 a tabloului de bord:
Posibilități de îmbunătățire a digitalizării sistemelor de justiție: Dacă ediția din 2021 făcea bilanțul progreselor înregistrate de autoritățile judiciare în procesul de transformare digitală, tabloul de bord din 2022 ține seama și de efectele pandemiei de COVID-19. Mai multe state membre au adoptat noi măsuri pentru a asigura funcționarea normală a instanțelor, garantând, în același timp, un acces continuu și facil la justiție pentru toți. Cu toate acestea, constatările ediției din 2022 arată necesitatea ca statele membre să accelereze reformele de modernizare în acest domeniu, întrucât în unele state membre se mai pot aduce îmbunătățiri semnificative.
Grade diferite de accesibilitate la justiție pentru persoanele cu handicap: În ediția din 2022 a tabloului de bord al UE privind justiția s-au inclus în premieră date privind măsurile instituite pentru a sprijini persoanele cu handicap să aibă acces la justiție în condiții de egalitate. Deși toate statele membre au instituit cel puțin unele măsuri (cum ar fi amenajări procedurale), doar jumătate dintre statele membre oferă, de asemenea, formate specifice, cum ar fi alfabetul Braille sau limbajul semnelor, la cerere.
Rămân provocări în ceea ce privește percepția independenței sistemului judiciar: începând din 2016, percepția publicului larg s-a îmbunătățit în 17 state membre. Cu toate acestea, începând cu anul trecut, percepția publică asupra independenței sistemului judiciar a scăzut în 14 state membre. În câteva state membre, nivelul perceput al independenței rămâne deosebit de scăzut.
Garanții instituite pentru a spori încrederea investitorilor: În ceea ce privește accesul la justiție și impactul acestuia asupra încrederii investitorilor, a mediului de afaceri și a funcționării pieței unice, tabloul de bord din 2022 a inclus, de asemenea, date privind eficiența administrativă, garanțiile juridice în ceea ce privește deciziile administrative și încrederea în protecția investițiilor. Constatările arată că aproape toate statele membre au instituit măsuri pentru ca întreprinderile să primească compensații financiare pentru pierderile cauzate de decizii administrative sau de inacțiunea organelor administrative, instanțele putând suspenda executarea deciziilor administrative, la cerere.
Etapele următoare
Informațiile cuprinse în Tabloul de bord privind justiția în UE contribuie la monitorizarea efectuată în cadrul Mecanismului european privind statul de drept, concluziile fiind incluse în ediția din 2022 a raportului anual al Comisiei privind statul de drept. Ediția din 2022 a tabloului de bord privind justiția în UE cuprinde informații comparative suplimentare (cum ar fi un nou indicator privind controalele de securitate națională pentru judecători), a căror utilitate a reieșit în cursul pregătirii raportului privind statul de drept din 2021. Datele din tabloul de bord sunt, de asemenea, utilizate pentru monitorizarea planurilor naționale de redresare și reziliență.
Lansat în 2013, tabloul de bord privind justiția în UE este utilizat de Comisie pentru a monitoriza reformele justiției în statele membre și este unul dintre instrumentele din setul de instrumente al UE privind statul de drept. Tabloul de bord se axează pe cele trei elemente principale ale unui sistem judiciar eficace:
Eficiența: indicatori privind durata procedurilor, rata de soluționare a cauzelor și numărul de cauze pendinte.
Calitatea: indicatori privind accesibilitatea (cum ar fi asistența judiciară și taxele judiciare), formarea, bugetul, resursele umane și digitalizarea;
Independența: indicatori privind percepția asupra independenței sistemului judiciar în rândul publicului larg și al întreprinderilor și privind garanțiile referitoare la judecători și la funcționarea organelor naționale de urmărire penală.
La fel ca în edițiile anterioare, ediția din 2022 prezintă date din două sondaje Eurobarometru privind modul în care publicul și întreprinderile percep independența sistemului judiciar în fiecare stat membru.
Constatările ediției din 2022 a tabloului de bord privind justiția în UE au fost luate în considerare în evaluarea specifică fiecărei țări din cadrul semestrului european 2022, precum și în evaluarea planurilor de reziliență și redresare ale statelor membre, subliniindu-se măsurile de investiții și de reformă care urmează să fie finanțate prin Mecanismul de redresare și reziliență (MRR). În 2021, Strategia anuală privind creșterea durabilă (care stabilește orientările strategice pentru punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență, asigurând faptul că noua agendă pentru creștere se bazează pe o redresare verde, digitală și durabilă) reiterează legătura dintre sistemele de justiție eficace și mediul de afaceri din statele membre. Buna funcționare și independența deplină a sistemelor de justiție au un impact pozitiv asupra deciziilor de a investiți și asupra disponibilității tuturor actorilor de a lansa proiecte de investiții.
În cadrul programului „Justiție” 2021-2027, UE pune la dispoziție peste 300 de milioane EUR pentru dezvoltarea unui spațiu european de justiție. Programul va contribui, de asemenea, la îmbunătățirea eficacității sistemelor naționale de justiție și la consolidarea statului de drept, a democrației și a protecției drepturilor fundamentale, inclusiv prin asigurarea accesului efectiv la justiție pentru cetățeni și întreprinderi. Programul finanțează activități care vizează formarea judecătorilor și a altor practicieni din domeniul dreptului, învățarea reciprocă, cooperarea judiciară și sensibilizarea.
Directiva privind datele deschise: Comisia solicită României și Sloveniei să respecte normele UE privind datele deschise și reutilizarea datelor din sectorul public
