163872 – 12032022 – Într-o analiză publicată de tink-thank-ul european Bruegel, Alicia García Herrero (economist șef pentru Asia Pacific la Natixis și cercetător nerezident la think tank-ul politic din Madrid Real Instituto Elcano), trece în revistă efectele sancțiunilor economice impuse de Occident Federației Ruse și modul în care acestea se intersectează cu interesele economice ale Chinei.
Sancțiunile fără precedent impuse Rusiei în urma invaziei Ucrainei vor avea, probabil, consecințe devastatoare, dar aceasta va depinde și de modul în care, sau dacă, Rusia va reuși să le ocolească ori, cel puțin, să le atenueze.
Datorită dimensiunii economice și influenței financiare și, de asemenea, datorită importanței sale tot mai mari pentru Rusia, China oferă o cale clară pentru acest lucru chiar din 2012, când, în timpul campaniei sale electorale, Vladimir Putin a anunțat pivotarea Rusiei către Est.
În acest moment, poziția politică a Chinei cu privire la atacul Rusiei împotriva Ucrainei rămâne neclară, dacă nu contradictorie. Factorii politici chinezi au criticat sancțiunile occidentale împotriva Rusiei, dând vina pe Occident pentru situația din Ucraina. La aceasta se adaugă și faptul că cu mai puțin de o lună înainte de invazie, pe 4 februarie, în timpul Jocurilor Olimpice de la Beijing, președinții Xi și Putin au semnat un acord de cooperare, a cărui importanță a fost reafirmată de ministrul de externe al Chinei în data de 7 martie.
Însă în ce măsură poate Rusia să atenueze cu adevărat impactul sancțiunilor occidentale prin legăturile sale economice și financiare cu China, rămâne de văzut.
Rusia s-ar putea confrunta cu și mai multe sancțiuni, inclusiv cu o potențială interdicție a Uniunii Europene a importurilor de energie din Rusia, aceasta fiind de departe cea mai dură măsură pentru Rusia, deoarece importurile de energie ale UE din Rusia sunt de patru ori mai mari decât cele ale Chinei (Figurile 1-4). Dar, în pofida împiedicării acțiunii potențiale din cauza dependenței excesive a UE de energia rusă, sancțiunile economice cheie occidentale sunt duble:
În primul rând, guvernul german a oprit procesul de certificare a Nord Stream 2, iar Statele Unite au impus sancțiuni operatorului de conducte. În al doilea rând, exporturile de semiconductori au fost interzise în Rusia, extinzându-se și la alți exportatori majori, inclusiv Coreea de Sud și Taiwan. Semiconductorii sunt inputuri esențiale pentru industria de înaltă tehnologie a Rusiei, inclusiv pentru echipamentele militare, care reprezintă o sursă cheie de venituri din export pentru Rusia, după petrol și gaze. Pe lângă valoarea lor economică în timpul unui conflict militar, exporturile de echipamente militare au contribuit la construirea relațiilor strategice de succes ale Rusiei cu țări precum India (ceea ce explică decizia Indiei de a se abține la proiectul de rezoluție privind Ucraina în cadrul Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite (UNSC) din 25 februarie).
De asemenea, Rusia este acum limitată în capacitatea sa de a tranzacționa în dolari, euro, lire sterline și yeni japonezi, iar o serie de bănci rusești au fost scoase din sistemul SWIFT. Deși Iranul oferă un precedent pentru aceste sancțiuni, situația nu este comparabilă, având în vedere legăturile mai mari ale instituțiilor financiare ruse cu restul lumii. Posibil cea mai fără precedent măsură este înghețarea activelor în valută forte ale Băncii Rusiei, precum și ale fondului suveran rus și ale Ministerului de Finanțe.
Cât de mult se poate baza Rusia pe China pentru a atenua impactul asupra economiei ruse?
Din punct de vedere politic, răspunsul Chinei este o combinație de neutralitate oficială cu critici puternice la adresa Occidentului pe care îl face responsabil, în ultimă instanță pentru conflict, din cauza încercărilor de extindere a NATO și din cauza sancțiunilor anterioare împotriva Rusiei. Pe fronturile economice și financiare, China a fost până acum pragmatică. Băncile de stat chineze au primit instrucțiuni să respecte sancțiunile occidentale și mai multe au întrerupt deja scrisorile de credit cu omologii ruși. Dar China a anunțat o ridicare a limitelor la importurile de grâu din Rusia, care au fost în vigoare de ceva timp din cauza preocupărilor fitosanitare. Aceasta a fost una dintre măsurile anunțate în acordul de cooperare China-Rusia din 4 februarie. Cu alte cuvinte, China respectă astfel litera, dar nu spiritul legii.
China este gata să ajute Rusia,
Legăturile comerciale mai strânse cu China și sancțiunile occidentale vor împinge probabil Rusia să accepte, fără tragere de inimă, renminbi (moneda națională a Chinei) ca mijloc de plată. Potrivit datelor SWIFT, utilizarea de către Rusia a renminbi a crescut rapid în ultimele luni, iar depozitele de renminbi din Hong Kong au crescut în ultimele două luni. Rusia poate conta pe intensificarea comerțului cu China pentru a atenua impactul sancțiunilor occidentale asupra economiei sale, dar numai dacă este pregătită să accepte o relevanță tot mai mare a monedei chineze în economia Rusiei.
Viteza dependenței economice și financiare de China va depinde de propriile nevoi ale Rusiei. Atât timp cât UE continuă să importe gaze din Rusia la prețuri ridicate, Rusia se poate baza pe un fond suficient de mare de valută pentru importuri (cu un excedent de cont curent estimat de 200 miliarde USD până la 250 miliarde USD), din care 80% trebuie să fie transferat către banca centrală. Deci, deocamdată, Rusia ar trebui să poată evita colapsul economic atâta timp cât veniturile în valută sunt suficiente pentru importuri și acoperirea datoriei în valută. Aceasta ar însemna că Rusia nu trebuie să sară în brațele Chinei pentru ajutor. Dar dacă UE ar interzice importurile de petrol și SUA ar ajunge la un acord cu producătorii de petrol pentru a pompa mai mult petrol și/sau a elibera rezerve strategice, valoarea creșterii cooperării economice Rusiei cu China este evidentă, așa cum arată clar acordul din 4 februarie. Cadrul de cooperare include două proiecte de construire a conductelor de gaze în Rusia pentru export în China. Conducta Power of Siberia II ar lega provincia de gaze din peninsula Yamal din Rusia, care alimentează conductele direcționate către Europa. Dar vor trece ani înainte ca Rusia să poată conta pe China pentru a absorbi cea mai mare parte a producției sale de gaze.
Interdicția exporturilor de semiconductori către Rusia nu poate fi amortizată de China din două motive principale. În primul rând, companiile de semiconductori din China, inclusiv cea mai mare și cea mai de succes companie, Semiconductor Manufacturing International Corporation, nu au acces la multe dintre piesele necesare pentru a construi semiconductori sofisticați, mai ales că SUA l-au inclus pe așa-numita „lista de entități” în 2020, ducând la interzicerea exporturilor de tehnologie americană (inclusiv semiconductori) către SMIC. În al doilea rând, semiconductorii Chinei nu sunt suficient de sofisticați pentru a satisface toate nevoile companiilor de înaltă tehnologie din Rusia. Iar asta ar crea un blocaj pentru Rusia.
Sisteme de plată
Pentru a atenua sancțiunile financiare, sistemul internațional de plăți (CIPS) al Chinei ar putea fi de folos. La prima vedere, este tentant să credem că oferă băncilor ruse o platformă pentru realizarea de tranzacții departe de controlul Occidentului. În realitate, CIPS nu poate fi de ajutor imediat pentru a ocoli sancțiunile.
În primul rând, CIPS utilizează SWIFT ca sistem de mesagerie fără un substitut imediat, cel puțin nu pentru tranzacțiile transfrontaliere. În al doilea rând, chiar dacă un nou sistem de mesagerie ar deveni operațional, ar trebui să fie adoptat de un număr mare de instituții financiare. SWIFT are 11.000 de membri în 200 de țări și efectuează 42 de milioane de tranzacții pe zi, în timp ce CIPS are aproximativ 1.000 de membri în jumătate din numărul țărilor. În al treilea rând, CIPS nu are nici lichiditatea, nici membrii care să-l facă comparabil cu platforma pe care aproape toate băncile o folosesc în prezent pentru tranzacțiile lor internaționale, Sistemul de plăți interbancare de la Clearing House (CHIPS). Volumul plăților procesate prin CIPS a crescut rapid din septembrie 2020, dar numără doar 13.000 de tranzacții pe zi, față de peste 240.000 pentru CHIPS.
Dincolo de viitorul imediat, nu există nicio îndoială că China își poate valorifica dimensiunea economică pentru a încuraja utilizarea CIPS, făcându-l suficient de lichid și relevant pentru ca Rusia să opereze departe de CHIPS. Cu toate acestea, Rusia ar trebui să accepte renminbi pentru tranzacțiile comerciale cu China, inclusiv pentru exporturile acesteia. În această etapă, pare puțin probabil ca Rusia să vrea să intre într-un sistem financiar centrat pe renminbi și să-și reducă accesul la alte valute de rezervă, care sunt convertibile.
sursa bruegel.orgRusia ar putea folosi moneda digitală a Băncii Populare din China, E-CNY, pentru plăți transfrontaliere cu China. Utilizarea E-CNY pentru plățile internaționale din Rusia ar ocoli CHIPS și nu are nevoie de SWIFT ca sistem de mesagerie. Cu toate acestea, Banca Rusiei nu a semnat încă un memorandum de înțelegere cu Banca Populară Chineză (PBoC) pentru utilizare transfrontalieră.
Lipsa accesului la valută
Rusia trebuie, de asemenea, să-și găsească un răgaz de la înghețarea de către Occident a rezervelor valutare. Aproape jumătate din rezervele valutare de 643 de miliarde de dolari ale Rusiei sunt deținute în euro și dolari (la 30 iunie 2021), iar aproape trei sferturi sunt investiții situate în țări care au impus sancțiuni Rusiei. Între timp, aproximativ o cincime din rezervele rusești sunt în aur aflate fizic în Rusia. Orice tranzacționare cu această componentă a rezervelor sale este, de asemenea, probabil să fie afectată de sancțiuni.
Cu toate acestea, Rusia deține echivalentul a 90 de miliarde de dolari în depozite în renminbi la PBoC, care ar trebui să fie gata de utilizare pentru importurile din China. Cu toate acestea, neconvertibilitatea renminbi implică, de asemenea, că Banca Rusiei nu își poate converti rezervele de renminbi în valută, decât dacă PBoC face acest lucru. Banca Rusiei deține, de asemenea, echivalentul a 24 de miliarde de dolari în drepturi speciale de tragere ale FMI. Este greu să ne gândim la vreo altă bancă centrală, în afară de PBoC, care poate ajuta Banca Rusiei să-și transforme drepturile de tragere în valută lichidă. PBoC va fi probabil reticent să facă acest lucru, deoarece ar putea fi interpretat ca o încălcare a sancțiunilor. Astfel, Banca Rusiei ar putea avea nevoie să se concentreze pe rezervele denominate în renminbi.
Dincolo de rezerve, Banca Rusiei mizează și pe o linie de swap cu PBoC, oferindu-i acces la o sumă suplimentară de 150 de miliarde de renminbi. Dar nici aceasta nu poate fi convertită în valută. În cazul în care Rusia nu mai poate exporta în Occident și trebuie să-și intensifice importurile, atât rezervele sale de renminbi, cât și linia de swap ar putea atenua colapsul importurilor, dar costul va fi evident: creșterea rapidă a dependenței economice și financiare de China. Nu există nimic ca să iasă liber din sancțiunile occidentale pentru Rusia.
Concluzie
Rusia nu are nevoie încă de ajutorul Chinei. Totuși, dacă Occidentul crește presiunea prin blocarea exporturilor de energie, economia rusă ar avea de suferit chiar și cu ajutorul Chinei. China nu are capacitatea de a oferi sprijin imediat Rusiei prin redirecționarea exporturilor de gaze de la vest la est. Infrastructura financiară a Chinei nu este suficient de dezvoltată: CIP-urile încă depind de SWIFT și nu sunt încă suficient de lichide. Moneda digitală chineză nu oferă încă tranzacții transfrontaliere relevante, iar Rusia nu s-a înscris încă la aceasta. Este greu de imaginat că Banca Rusiei va fi dori să favorizeze circulația unei monede neconvertibile într-un moment în care rubla scade. De fapt, procesul de renminbi-izare a economiei ruse ar îngreuna și mai mult managementul monetar în Rusia.
China ar putea ajuta Rusia prin convertirea rezervelor de renminbi ale Rusiei în valută. Dar riscul reputațional de a încălca sancțiunile occidentale ar fi uriaș. De-a lungul timpului, China va putea susține economia rusă pe măsură ce se construiesc noi conducte pentru a redirecționa gazul din Europa către China, iar CIPS devine o alternativă credibilă la CHIPS. Iar lucru este în mod clar mai avantajos pentru China decât pentru Rusia. China ar putea să-și consolideze securitatea energetică devenind cel mai mare importator de petrol și gaze al Rusiei. În al doilea rând, progresul în internaționalizarea renminbi s-ar accelera fără a fi nevoie să renunțe la controlul capitalului. Dincolo de angajamentul său politic din declarația din 4 februarie, China are un stimulent economic pentru a sprijini Rusia atât timp cât aceasta nu intră în conflict cu sancțiunile occidentale. Rusia însă trebuie să evite dependența puternică de economia chineză și de sistemul său financiar.
* traducere după Bruegel.org
