163831 – 09032022 – „Dincolo de răspunsul umanitar prompt oferit deja de statele europene persoanelor care fug de războiul din Ucraina, este nevoie urgentă de mai mult sprijin pentru protejarea drepturilor omului și sprijinirea țărilor de sosire, în special Republica Moldova”, a declarat astăzi comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omului, Dunja Mijatović, la finalul misiunii sale de trei zile în Republica Moldova.
„Am întâlnit și am ascultat zeci de persoane care au fugit din război – într-un centru de primire din Chișinău, pe partea ucraineană a punctului de trecere a frontierei de lângă Palanca și în alte locații din Republica Moldova. Pentru mulți dintre ei, prima noapte petrecută în Republica Moldova a fost prima noapte liniștită într-o lungă perioadă de timp. Dar confuzia, angoasa și traumele sunt vizibile în ochii lor. Cuvintele lor exprimă mânie și suferință. Mamele cu copii sunt îngrijorate de viitorul lor imediat. Un băiețel mi-a mărturisit teama lui de război. Persoanele în vârstă au descris modul în care viața lor a fost brusc dezrădăcinată de bombardamente. Persoanele care au călătorit mai multe zile și pe distanțe lungi pentru a-și aduce familiile în siguranță așteaptă acum în linii lungi la punctul de trecere a frontierei. Sunt plini de speranță, dar obosiți. Toți cei cărora le-am vorbit sunt, de asemenea, îngrijorați de siguranța și bunăstarea celor rămași în urmă: soții, părinții, rudele și prietenii lor, care nu doresc sau nu pot să plece”.”
Numărul celor care au fugit din Ucraina a ajuns la peste 2 milioane de persoane, potrivit UNHCR. Între Ucraina afectată de război și Uniunea Europeană, Republica Moldova s-a confruntat cu o situație fără precedent de a face față strămutărilor pe scară largă. Până în prezent, peste 243.000 de persoane au intrat în țară, iar aproape 100.000 au rămas în țară la momentul vizitei. Mulți alții așteaptă, la cozile de la graniță, în mașini și pe jos, nerăbdători să ajungă în siguranță.
Autoritățile moldovene, ONG-urile și mulți cetățeni obișnuiți au făcut față provocării descurajante prin solicitarea unui răspuns umanitar, coordonarea furnizării de asistență pentru a răspunde nevoilor de bază ale persoanelor sosite, punerea la dispoziție a centrelor de primire și asigurarea sprijinului medical, psihosocial și administrativ. De la începutul războiului, ei s-au confruntat cu o urgență umanitară cu resurse foarte limitate. „Ajutorul enorm oferit persoanelor care fug de războiul din Ucraina în Republica Moldova și în alte țări de sosire este o demonstrație cu adevărat emoționantă a umanității”, a adăugat comisarul. „Mii de oameni s-au prezentat – voluntari, lucrători ai administrației centrale și locale, organizații ale societății civile și oameni obișnuiți, tineri și bătrâni – lucrând altruist în schimburi lungi și ieșind din calea lor pentru a oferi ajutor. Multe ONG-uri, cum ar fi Casa Concordia, și-au reorientat rapid activitățile obișnuite pentru a oferi asistență umanitară urgentă, inclusiv hrană, îmbrăcăminte, adăpost sigur, mijloace de comunicare și jucării pentru copii.”
Pe măsură ce intensificarea atacurilor Rusiei și pierderile tot mai mari de vieți omenești în rândul civililor, pe fondul continuării raportărilor privind încălcările drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar, determină și mai multe persoane să fugă în străinătate în căutarea siguranței, situația rămâne extrem de volatilă. Comunitatea internațională ar trebui să își intensifice de urgență asistența acordată celor mai expuse țări de sosire, în special Republicii Moldova. Este nevoie urgentă de mai multă finanțare și sprijin instituțional, inclusiv forță de muncă, competențe și expertiză, precum și de sprijin economic, umanitar și instituțional pe termen mai lung, pentru a-i ajuta să își extindă de urgență răspunsul, după cum este necesar. De asemenea, este foarte important să se ofere sprijin pentru identificarea timpurie a persoanelor vulnerabile, în special a femeilor și a copiilor – care reprezintă 89% din totalul celor care au fugit din Ucraina în Republica Moldova – și pentru protecția acestora împotriva violenței de gen, a traficului de persoane și a exploatării. La fel ca în cazul situațiilor anterioare de sosiri pe scară largă de persoane care caută protecție, abordarea afluxului de persoane nu trebuie să fie responsabilitatea exclusivă a fiecărei țări, ci una europeană, având în centrul său protecția și solidaritatea drepturilor omului.
Pentru a proteja drepturile persoanelor care fug din Ucraina care decid să rămână în Republica Moldova, va trebui adoptată o abordare pe termen lung și vor trebui avute în vedere strategii și măsuri de integrare în timp util, inclusiv prin crearea de oportunități pentru copiii refugiați de a-și continua educația și prin oferirea de asistență psihologică tuturor celor care au nevoie de ea. „Chiar și cu cantitatea enormă de asistență și compasiune, consecințele umane ale acestui război pentru poporul ucrainean sunt de nepătruns. Aceștia au fost privați de cele mai elementare drepturi ale omului, iar demnitatea lor a fost spulberată. Rănile adânci provocate de acest război vor dura mult timp pentru a se vindeca.”, a conchis comisarul.
În timpul misiunii sale de urgență, comisarul a vizitat un fost internat din Cărpineni, repus de urgență pentru a servi drept locuință de urgență pentru persoanele care fug de război și o casă pentru mame și copii în Rusești Noi, administrată de biroul din Moldova al ONG-ului Casa Concordia. Comisarul și membrii echipei sale au vizitat, de asemenea, centrele de primire de urgență pentru persoanele care au fugit din Ucraina, situate la centrul internațional de expoziții MoldEXPO și la sala de sport Manejul din Chișinău. Împreună cu o delegație a Misiunii OSCE în Moldova, comisarul s-a deplasat la Palanca, în zona de sud a Republicii Moldova și a vizitat ambele părți ale punctului de trecere a frontierei dintre Ucraina și Republica Moldova, precum și o tabără de primire temporară de partea moldovenească la Palanca. La Chișinău, comisarul a avut întrevederi cu ministrul de Interne, Ana Revenco; Secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Vladimir Cuc; Avocatul Poporului, Ceslav Panico, și Avocatul Poporului pentru Drepturile Copilului, Maia Bănărescu.
