163946 – 17032022 – Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut joi, 17 martie 2022, la Palatul Cotroceni, declarații de presă comune cu Președintele Republicii Estonia, Alar Karis.
Prezentăm în continuare transcrierea declarațiilor celor doi președinți:
Președintele României, Klaus Iohannis:
Bună seara!
Îmi face plăcere să salut prezența la București a Președintelui Republicii Estonia, domnul Alar Karis. Domnule Președinte, bine ați venit la noi!
Am avut discuții consistente, având în vedere că actuala situație de securitate din regiune este deosebit de preocupantă în special pentru statele de pe Flancul Estic, atât la nordul acestui flanc – unde se află Estonia, dar mai ales la sud, la Marea Neagră, unde se aflăm noi, în România.
Avem nevoie urgent de consolidarea substanțială și echilibrată a întregului Flanc Estic, de o Prezență Înaintată unitară și întărită.
De aceea, România acționează pentru creșterea în continuare a prezenței militare aliate în țara noastră.
Voi prezenta aceste priorități ale României și la Summitul NATO care va avea loc la Bruxelles, săptămâna viitoare, cu participarea Președintelui Biden.
Agresiunea rusă din Ucraina și prezența militară a Federației Ruse în Belarus au implicații pe termen mediu și lung asupra securității europene și euroatlantice și trebuie să luăm măsuri imediate, ferme și eficiente.
În acest context, am salutat faptul că România și Estonia au o cooperare susținută în domeniul securității și apărării.
Am reiterat, totodată, decizia României de a relua anul viitor participarea la misiunea de poliție aeriană NATO în zona baltică, o contribuție responsabilă a României la întărirea securității colective aliate. Țara noastră este, astfel, solidară cu statele din această regiune, inclusiv cu Estonia.
O altă consecință extrem de gravă a acțiunilor Federației Ruse o reprezintă criza umanitară.
Am prezentat Președintelui Estoniei demersurile României în sprijinul refugiaților din Ucraina, inclusiv operaționalizarea rapidă a centrului logistic de la Suceava, care asigură preluarea și transferul asistenței pentru Ucraina, dar și pentru Republica Moldova.
Am discutat cu omologul eston și despre impactul conflictului din Ucraina asupra Republicii Moldova, care se confruntă, la rândul său, cu fluxuri crescute de refugiați, dar și cu multiple provocări conexe.
Sprijinul solid și coordonat, financiar și logistic, din partea Uniunii Europene și a statelor sale membre este extrem de important. De asemenea, am abordat aspecte legate de securitatea energetică a Republicii Moldova, subiect care capătă o relevanță sporită în actualul context regional dificil.
Totodată, discuțiile pe care le-am avut astăzi au reconfirmat faptul că România și Estonia au o relație bilaterală excelentă. Avem un dialog constructiv în cadrul Uniunii Europene, al NATO și o coordonare pragmatică în cadrul formatelor regionale, precum Inițiativa celor Trei Mări și Formatul București 9.
În planul cooperării sectoriale, digitalizarea constituie un domeniu de interes special pentru România, la fel ca și pentru Estonia. Am discutat cu domnul Președinte Karis despre modalități concrete prin care putem impulsiona dialogul în acest domeniu.
Totodată, am identificat ca puncte de interes comun cooperarea în domenii precum educația, securitatea energetică și conectivitate.
Am transmis aprecierea pentru sprijinul Estoniei pentru aderarea la Spațiul Schengen, respectiv la OCDE – obiective de maximă importanță pentru România.
Am reiterat sprijinul ferm al României pentru obiectivele și principiile Inițiativei celor Trei Mări și am subliniat prioritățile României în ceea ce privește implementarea proiectelor de conectivitate, cu impact direct asupra dezvoltării regionale, precum proiectul feroviar Rail2Sea și proiectul rutier Via Carpathia. Sunt proiecte care au și o valoare strategică, întrucât implementarea lor va permite îmbunătățirea mobilității militare în regiune și consolidarea rezilienței.
Vă mulțumesc, domnule Președinte Karis, pentru vizita de astăzi și pentru discuțiile foarte bune pe care le-am avut!
Domnule Președinte, aveți cuvântul!
Președintele Estoniei, Alar Karis
Aș fi sperat să ne vedem într-un alt context, dar iată că este important ca doi aliați NATO și membri UE să stea uniți, alături, pentru Ucraina. Am sărbătorit anl trecut 100 de ani de relații diplomatice între România și Estonia. Cooperarea noastră este o poveste de succes și la fel va fi și pe viitor. Vom milita pentru un viitor digital și sperăm ca aceasta să fie una dintre caracteristicile majore ale cooperării noastre. Anul trecut, am inaugurat un consulat onorific în România, la Cluj Napoca, și sper ca acesta să ne permită mai multe legături culturale și economice.
Estonia și România au relații de cooperare și parteneriat în cadrul NATO și lucrăm împreună pentru realizarea acestor obiective comune de apărare a Europei. Și avem aceleași provocări cu care ne confruntăm. Situația de securitate din Europa s-a schimbat radical, ceea ce a dus la o prezență mai consolidată a aliaților NATO pe Flancul Estic. Aceasta transmite un mesaj ferm agresorului. Aș dori să dau timpul înapoi, dar, din păcate, aceasta nu se poate. Suntem de acord că este nevoie de acțiuni mai multe pe acest Flanc Estic. Dat fiind comportamentul agresiv al Rusiei și prezența militară în Belarus, trebuie să adaptăm prezența militară înaintată pentru apărare, ceea ce înseamnă că NATO trebuie să aibă capabilități prezente pentru a nu oferi Rusiei nicio posibilitate să avanseze pe Flancul Estic. Nato trebuie să vină cu un răspuns credibil și sperăm că va face acest lucru la summit-ul viitor.
Există acest pachet de sancțiuni impuse Rusiei pentru a plăti prețul agresiunilor comise. Noi suntem absolut hotărâți să continuă cu aceste sancțiuni, să le suplimentăm. Știm că acestea au efect și aceasta este extrem de dureros. De aceea încercăm să reducem dependența pe care o avem față de resursele energetice rusești. Am fost astăzi la Chișinău și am văzut cum arată situația refugiaților de acolo. Este nevoie de sprijin. Și Rep. Moldova trebuie să fie ajutată în special în această situație de teribilă criză.
România a oferit un exemplu clar al acestui sprijin și, încă o dată spun, îmi face o deosebită plăcere să vizitez România și să mă întâlnesc cu Dvs. domnule președinte Iohannis. Vă mulțumesc.
O întrebare pentru ambii Președinți, în contextul în care ați efectuat vizite în Republica Moldova și v-ați exprimat sprijinul pentru aderarea acestei țări la Uniunea Europeană. Cum va sprijini Estonia, dar și România aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană? Ce acțiuni concrete? Și în ceea ce privește gestionarea fluxurilor de refugiați ucraineni?
Președintele Estoniei, Alar Karis: Muțumesc pentru această întrebare. Da, sprijinim ferm Rep. Moldova și aderarea acesteia la Uniunea Europeană. Știm că este un proces îndelungat, este nevoie de timp. Ce putem face noi este să îi sprijnim pe calea reformelor, în domeniul educației, al inovației șamd. Deci există o mulțime de lucruri pe care le putem face în favoarea acestor reforme. Acesta este cel puțin punctul de vedere al Estoniei.
Președintele României, Klaus Iohannis:: Moldova și-a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană și aseară am discutat pe larg cu doamna Președinte Sandu și cu doamna Prim-ministru Gavrilița această chestiune. România este hotărâtă, nu doar că este dispusă, România este hotărâtă să sprijine Republica Moldova. Asta, evident, în multiple feluri și pe diferite paliere. Acum, în acest moment, sprijinul este unul politic. Noi declarăm că sprijinim aderarea Republicii Moldova, spunem asta în toate formatele și explicăm tuturor partenerilor de ce credem că este bine așa. În plan tehnic, avem deja grupuri de lucru care ajută Moldova să se pregătească pentru aderare. Procesul de aderare, vă amintiți probabil de când am fost noi în situația de solicitant, este un proces foarte lung, foarte complicat, necesită foarte multă muncă de detaliu, necesită specialiști, și noi suntem dispuși să ajutăm Moldova cu toate acestea. În afară de asta, sprijinul instituțional orientat spre reformă, spre eficientizarea instituțiilor, este ceva ce facem de mult. Noi de ani de zile ajutăm Republica Moldova pentru a-și pune la punct un întreg sistem administrativ, judiciar și economic mai performant și vom continua cu aceste demersuri. Deci, ajutorul nostru este multifațetat, dacă pot să mă exprim așa. Iar în ceea ce privește refugiații, am discutat și ieri, dar știți și dinainte: am instituit culoare verzi pentru a aduce refugiați direct de la granița moldoveană direct în România. Am avut zeci de transporturi auto, avem deja cred că 11 sau 12 transporturi feroviare cu care am adus migranţi în România, unde beneficiază de asistența care li se cuvine și vom continua. Am discutat ieri și despre felul în care vom institui un culoar similar sudic, în cazul în care din zona Odesa ne așteptăm la un flux de refugiați important. În afară de acestea, evident, ajutoarele umanitare, pe care deja am început să le trimitem în Moldova, vom continua. Ajutorul pe linie financiară, oferim Moldovei și împrumuturi avantajoase, și granturi, adică granturi, bani pe care îi dăm fără să așteptăm să se întoarcă, și multiple alte ajutoare. Cred că se poate face mai mult și, pentru a face mai mult, suntem deja în discuții aprofundate cu partenerii, cu aliații. Deja la nivelul miniștrilor de externe se discută despre o conferință a donatorilor, state care benevol vor să doneze bani suplimentari pentru Republica Moldova, care are nevoie de tot ajutorul pe care îl poate primi.
Întrebarea mea este, în primul rând, pentru domnul Președinte Karis. Parlamentul țării dumneavoastră a adoptat o declarație în care solicită măsuri pentru impunerea unei așa-numite no-fly zone deasupra Ucrainei, o soluție care a fost până acum respinsă la nivelul NATO. În ce măsură considerați că această soluție este fezabilă, este posibilă și ce consecințe ar putea avea ea asupra altor țări europene, în special cele de pe Flancul Estic, cum sunt România și Estonia?
Președintele Estoniei, Alar Karis: Într-adevăr, Parlamentul nostru a adoptat o astfel de declarație pentru că vrem să arătăm că vrem să facem mai mult decât face NATO în momentul de față. Această zonă de excludere aeriană este, într-adevăr, o chestiune dificilă. Jens Stontelgerg a explicat clar cât de complicată este instituirea unei astfel de zone în momentul de față, pentru că în felul acesta NATO și Rusia vin în contact direct și este ceva ce nu ne dorim în momentul de față, dar cred că la un moment dat va trebui să instituim o astfel de zonă. Se discută pe această temă, nu există un răspuns clar deocamdată, NATO nu sprijină această idee, dar membrii parlamentelor naționale ao dreptul să scrie scrisori, să ceară acest lucru.
Președintele României, Klaus Iohannis:: Poziția NATO este destul de clară. Nu, să fiu mai precis, poziția NATO este foarte clară: NATO nu își dorește un conflict militar cu Federația Rusă. NATO dorește să întreprindă orice se poate întreprinde pentru a nu lăsa războiul să se extindă dincolo de granițele în care se desfășoară acum. Măsurile pe care le-a luat NATO, pe care le-a luat Uniunea Europeană sunt de tip sancțiuni economice. În consecință, impunerea unei zone în care nu se poate zbura, un no-fly zone, nu se poate realiza practic, fiindcă o astfel de zonă în care nu se poate zbura se poate impune doar militar, și nu dorim să creăm premisele pentru extinderea conflictului armat din Ucraina. Această poziție este foarte clară și România s-a raliat la această poziție.
