Nicoleta Pauliuc: Reforma trebuie să înceapă cu schimbarea legilor securităţii din anii ‘90
163525 – 17022022 – La 17 februarie a.c., la sediul Inspectoratului General al Poliției Române, în prezența ministrului Afacerilor Interne, Lucian Bode, a avut loc „Evaluarea Activităţii Desfăşurate de Poliţia Română, în anul 2021”.
Prezentarea a fost realizată de inspectorul general al Poliţiei Române, chestor principal de poliţie Benone-Marian Matei, iar la activitate au asistat, prin videoconferință, reprezentanții structurilor centrale și teritoriale ale Poliţiei Române.
În cadrul alocuțiunii sale, ministrul a declarant că ”Poliția Română este una dintre instituțiile etalon ale statului român. Reprezentați cea mai mare și cea mai vizibilă structură a Ministerului Afacerilor Interne, iar sarcinile pe care trebuie să le îndepliniți sunt multe și deloc ușoare. Răspunderea pe care o aveți față de cetățeni este imensă și trebuie să vă ridicați la înălțimea așteptărilor. Anul care a trecut a fost al doilea an dificil, un an în care, din nou, structurile Ministerului Afacerilor Interne au desfășurat activități în context pandemic. Poliția Română s-a concentrat să găsească un echilibru între toate liniile de muncă, astfel încât să nu fie neglijată nicio zonă de competență. Pe lângă misiunile de succes ale Poliției Române, nu puține, dar nu atât de cunoscute, în spațiul public s-a vorbit mult despre evenimente regretabile care au afectat imaginea Poliției Române. Evident, acestea sunt incidente izolate, care nu dau nota generală a Poliției Române, dar pun într-o lumină proastă întregul sistem și anulează, în bună parte, munca asiduă a profesioniștilor din structurile de poliție. Din acest punct de vedere se impune mai multă asumare și responsabilitate, mai ales managerială. Trebuie să vă preocupați să aduceți în sistem oameni valoroși, pe care vă puteți baza și care fac cinste uniformei de polițist. Polițiștii nu trebuie să uite că sunt permanent în serviciul public! De aceea, relația cu cetățeanul trebuie să fie bazată pe legalitate, integritate și profesionalism. Este foarte important să vă ridicați mereu la înălțimea devizei Siguranță și încredere, pentru că astfel cetățenii și societatea vă vor fi alături !”
De asemenea, inspectorul general al Poliţiei Române, chestor principal de poliţie Benone-Marian Matei, a precizat că ”nul 2021 poate fi caracterizat ca fiind un an al provocărilor, care a continuat trendul stabilit de contextul pandemic. A fost o perioadă în care ne-am confruntat cu situații noi, cu evoluții rapide, caracterizate de cele mai multe ori de incertitudine, la care a trebuit să ne adaptăm rapid și să oferim siguranța pe care cetățenii o așteaptă de la Poliția Română”.
În anul 2021, pentru protejarea polițiștilor și îmbunătățirea reacției la evenimente, au fost achiziționate 21.500 de maiouri de protecție antiglonț și antiînjunghiere, 4.500 de echipamente de înregistrare audio-video de tip body-cam, 4.000 de bastoane telescopice și 76 de autovehicule.
În cadrul Programului național „Din grijă pentru copii”, au fost achiziționate produse IT, în valoare de peste 10 milioane de lei, necesare investigării unor infracțiuni, ce au drept victime o categorie vulnerabilă de persoane – minorii.
Sistemele operaționalizate în anul 2021 au fost: sistemul de identificare și recunoaștere facială NBIS, Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor și Sistemul Integrat de Monitorizare și Evaluare a Victimelor Traficului de Persoane, ca o componentă în cadrul proiectului „SISPOL 2”.
Polițiștii au realizat peste 870.000 de intervenții la evenimente, la solicitările venite de la cetățeni prin Sistemul Național 112.
Au fost salvate 1.527 de persoane și depistați 12.478 de minori lipsiți de supraveghere, care au fost încredinţaţi familiilor sau tutorilor legali.
Pentru prevenirea criminalității, au fost desfășurate peste 365 de proiecte și campanii, de care au beneficiat peste 650.000 de persoane.
În anul 2021, Poliția Română s-a confruntat cu riscuri și amenințări dintre cele mai variate, cu grad de dificultate crescut, fiind instrumentate peste 1,6 milioane de dosare penale. Prin eforturi semnificative, s-a menținut siguranța cetățenilor în trendul ultimilor ani.
Astfel, infracționalitatea sesizată este cu 17% mai mică față de media ultimilor 10 ani, iar criminalitatea gravă, comisă cu violență, se menține la cote reduse, respectiv 0,2% din totalul infracțiunilor sesizate, înscriindu-se pe un trend descrescător.
În domeniul rutier, în anul 2021, numărul accidentelor grave a scăzut cu 21,7%, fiind înregistrată cea mai mică valoare din ultimii 20 de ani.
Pentru combaterea criminalității organizate, structurile Poliției Române au desfășurat, împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T., acțiuni operative, reușindu-se destructurarea a 144 de grupuri infracționale organizate. În cadrul acestor acțiuni, au fost efectuate peste 5.300 de percheziții domiciliare, sub coordonarea procurorilor D.I.I.C.O.T. și în cooperare cu structuri similare de aplicare a legii, din Europa sau din alte state ale lumii.
Eforturile semnificative au condus la obținerea celei mai importante capturi de heroină din România și a doua din Europa, aproape o tonă și jumătate de heroină, disimulată într-un container, cu materiale de construcții, din portul Constanța.
În domeniul investigării criminalității economice, accentul s-a pus pe finalitatea judiciară şi pe recuperarea prejudiciului.
Complexitatea investigațiilor și a tehnicilor folosite au fost la un nivel ridicat în anul 2021, iar rezultatele pot fi apreciate inclusiv prin valoarea măsurilor asigurătorii instituite pentru recuperarea prejudiciilor, care a totalizat peste 1,15 miliarde lei.
În domeniul combaterii contrabandei cu țigarete, au fost capturate peste 86.000.000 de țigarete și peste 70 de tone de tutun.
Astfel, o operațiune semnificativă desfășurată împreună cu Poliția de Frontieră a condus la identificarea unei fabrici clandestine pentru producerea de țigarete, fiind confiscate 50 de tone de tutun.
Acțiunile pentru combaterea ilegalităților din acest domeniu au contribuit la diminuarea semnificativă a nivelului pieței negre de țigarete, fiind înregistrat cel mai scăzut nivel de la începutul studiului Novel, din anul 2008, respectiv 7,4%, acest domeniu reprezentând o prioritate pentru Poliția Română și în perioada următoare.
În anul 2021, polițiștii au acționat și pentru contracararea eficientă a deținerii și folosirii ilegale a armelor și explozivilor, evenimente a căror formă de manifestare este de natură să afecteze ordinea publică și siguranța cetățeanului.
Întrucât deținerea și utilizarea ilegală a substanțelor periculoase prezintă un pericol deosebit de grav asupra factorilor de mediu, sănătății şi vieții oamenilor, au fost desfășurate acțiuni de amploare, inclusiv pe acest segment. Astfel, au fost indisponibilizate peste 116 tone de articole pirotehnice, aproximativ 3.000 de arme de foc, 158.000 de cartușe, peste 1.290 de tone, precum și 85.000 de litri de substanțe periculoase și deșeuri.
Pentru prevenirea și combaterea delictelor silvice, au fost desfășurate aproximativ 40.000 de acțiuni și controale, fiind confiscați peste 48.000 de metri cubi de material lemnos, fiind sesizate 12.200 de infracțiuni.
Rezultate importante au fost obținute și în lupta împotriva grupurilor infracționale, în special a celor violente, fiind destructurate, sub coordonarea procurorilor, importante grupări implicate în violențe stradale sau în spargeri de seifuri și furturi din bancomate.
Contextul pandemic a influențat, în mod semnificativ, și infracționalitatea din domeniul violenței domestice, astfel că prevenirea și combaterea acestui gen de fapte au constituit și rămân, în continuare, priorități instituționale.
În anul 2021, a fost demarat procesul pentru dezvoltarea mecanismului, în vederea implementării prevederilor Legii nr. 146/2021 privind monitorizarea electronică.
În perioada de referință, polițiștii au emis peste 11.000 de ordine de protecţie provizorii, în scopul diminuării unor riscuri iminente la adresa vieții, integrității fizice ori libertății unor persoane, puse în pericol printr-un act de violență domestică.
Dintre acestea, aproximativ 4.800 au fost transformate, de către instanță, în ordine de protecție.
Rezultatele în combaterea criminalității au fost obținute cu aportul structurilor de suport operativ ale Poliţiei Române, de la aplicarea unor metode speciale de supraveghere sau cercetare, la identificarea criminalistică, suportul analitic, acțiuni speciale, protecția martorilor, cooperare polițienească internațională sau de alte tipuri de activități.
Suportul administrativ al structurilor de financiar, logistic, resurse umane și juridic a contribuit la creșterea gradului de dotare tehnico-materială și la asigurarea resurselor umane, esențiale în desfășurarea misiunilor operative.
Poliţia Română a continuat dezvoltarea unor relații de colaborare cu instituţiile de aplicare a legii, precum și cu organismele internaționale pentru prevenirea și combaterea criminalității, precum INTERPOL, EUROPOL și SELEC.
Schimbul de date și informații cu statele partenere s-a materializat prin transmiterea a peste 87.000 de mesaje prin intermediul INTERPOL, a 30.000 de mesaje prin EUROPOL, iar prin Punctul Național Focal au fost prelucrate aproximativ 28.000 de cereri de asistență și mesaje operative.
În ceea ce privește contextul de securitate și reformă instituțională în misiunile de menținere a păcii, 32 de polițiști au participat, în anul 2021, la astfel de misiuni internaționale.
De asemenea, 37 de polițiști au fost implicați în misiuni de sprijin operativ, cu caracter temporar, pe teritoriul unor state europene.
Poliția Română are un rol activ în crearea legislației europene referitoare la securitatea internă, participând la 77 de reuniuni în cadrul procesului decizional al UE.
Totodată, a fost consolidată colaborarea cu reprezentanţii Corpului Ataşaţilor de Afaceri Interne şi cu ofiţerii de legătură acreditaţi la Bucureşti.
În anul 2022, obiectivul fundamental al Poliției Române îl reprezintă siguranța cetățeanului, prin creșterea calității serviciului polițienesc, prin destructurarea grupurilor infracţionale organizate, combaterea infracționalității economico-financiare și de mediu, reducerea deficitului de personal, îmbunătățirea procesului de pregătire profesională, pe cele 4 paliere, îmbunătățirea bazei de pregătire, accesarea şi implementarea de proiecte finanţate din fonduri externe, intensificarea activităților din sfera violenței domestice, în special prin operaționalizarea Sistemului informatic de monitorizare electronică și derularea în condiții optime a proiectului pilot.
De asemenea, polițiștii vor acționa pentru implementarea măsurilor din Programul naţional de suport pentru copii, în contextul pandemiei de COVID-19 – „Din grijă pentru copii”, conform prevederilor OUG nr. 105/2021, dezvoltarea capacității de intervenție și continuarea procesului de îmbunătățire a dotării polițiștilor cu mijloace de protecție și intervenție, a condițiilor din spațiile de lucru și cele destinate primirii cetățenilor, eficientizarea instrumentelor instituționale privind persoanele dispărute, digitalizarea activităților polițienești și creșterea mobilității și disponibilității informației către utilizatorii finali.
Nicoleta Pauliuc, la bilanţul Poliţiei Române: Reforma trebuie să înceapă cu schimbarea legilor securităţii din anii ‘90
Preşedintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și securitate din Senatul României a susţinut un discurs la bilanţul anual al Poliţiei Române în care i-a îndemnat pe reprezentanţii instituţiei la o reformă profundă pentru a răspunde mai bine aşteptărilor legitime pe care cetăţenii le au de la principala instituţie de ordine publică şi protecţie. În opinia Nicoletei Pauliuc, crizele punctuale cu care s-a confruntat Poliţia trebuie transformate într-un catalizator al unor schimbări profunde.
„Au existat o serie de evenimente precum Caracal, Oneşti, revoltele interlopilor din pandemie, situația de la Giurgiu sau recentul accident din Bucureşti care au deteriorat încrederea populației în instituţia dumneavoastră. Unii au calificat aceste evenimente drept lebede negre în evoluția Poliției Române, alții susțin că este vorba de efecte ale unor probleme sistemice care trebuie urgent tratate și remediate. Din orice unghi am privi problema, e clar că și Poliția Română, asemeni altor instituții și societății, în ansamblul ei, se confruntă cu o situație de criză. Însă criza nu vine doar cu amenințări, ci vine și cu oportunități. De aceea, revin la tema pentru care am pledat în mai multe rânduri în fața dumneavoastră, tema modernizării Poliției Române, o oportunitate pe care nu avem voie să o ratăm”, a declarat Nicoleta Pauliuc.
Preşedintele comisiei, a insistat pe necesitatea ca politicienii să ajute Poliţia Română prin schimbări legislative care să susțină instituţia să-şi îndeplinească obiectivele. Una dintre zonele de interes imediat ar trebui să fie Legile siguranţei naţionale care nu mai răspund provocărilor actuale şi care sunt parţial anacronice cu evoluţiile din societate.
„Adevărul este că nu putem produce rezultate în 2022 și în anii care urmează cu legi ale securității din anii ’90, iar, potrivit Strategiei Naționale de Apărare, angajamentul nostru este să schimbăm aceste legi. De aceea, vă invit să dăm dovadă de viziune și să facem modificări ale legislației care vă guvernează activitatea cu privirea către viitor, nu către trecut. Trebuie să eliminăm suprapunerile de competențe între structuri sau instituții, iar pe de altă parte să întărim acele structuri care trebuie să răspundă noilor provocări din societatea contemporană. Am convingerea că trebuie să întărim, de exemplu, structurile care se ocupă de investigarea criminalității informatice – o amenințare în plină evoluție la adresa securității noastre. Cred, de asemenea, că gradul de solicitare al anumitor structuri s-a modificat în timp, iar acest fenomen nu se reflectă în schema dumneavoastră organizațională”, a punctat în discursul său Pauliuc.
În alocuţiunea sa, Pauliuc a vorbit şi despre nevoia rezolvării problemelor de personal cu care se confruntă această instituție. „Poliția Română trebuie să își proiecteze eficient nevoile pe partea de resurse umane, cu un sistem de recrutare fără breșe, cu pregătire profesională la cele mai înalte standarde, cu un ghid de carieră care să aibă la bază meritocrația, cu un sistem de salarizare atractiv și stimulativ. Dacă nu facem acest lucru, ne vom plânge și de acum înainte de lipsă de personal, personalul care nu e bine pregătit va genera disfuncționalități în sistem și alte lebede negre în spațiul public, iar accesul la funcții de conducere va genera în continuare controverse”, a concluzionat președintele comisie
