163508 – 16022022 – Astăzi, pe 16 februarie, Curtea de Justiție a UE a transmis în direct pentru prima dată în istoria sa o ședință de judecată.CJUE s-a pronunțat privire la așa-numitul mecanism de condiționare a statului de drept în temeiul Regulamentului 2020/2092, după ce Polonia și Ungaria au depus acțiuni în anulare, contestând valabilitatea acestuia (cauzele C-156/21 Ungaria/Parlamentul și Consiliul și C-157/21 Polonia/Parlamentul și Consiliul).
De astăzi, nu mai există nicio îndoială că Uniunea Europeană poate să suspende alocarea banilor europeni daca țările nu respectă statul de drept, cu precădere independența justiției. Hotărârea se aplică tuturor țărilor din UE și este un mesaj puternic pentru guvernele care sfidează dreptul Uniunii Europene: UE nu este un bancomat, fondurile vin dacă valorile europene sunt resepctate.
CJUE dă astfel legitimitate celui mai nou instrument juridic adoptat de Uniunea Europeană, menit să ajute la restabilirea și consolidarea democrației și statului de drept. Este încununarea unei munci de lungă durată a Parlamentului european, care a dorit să condiționeze banii europeni de respectarea statului de drept prevăzut la articolul 2 TUE.
Scurt istoric
Pe 16 decembrie 2020, Uniunea Europeană a adoptat un regulament care condiționează folosirea bugetului Uniunii de respectarea statului de drept în statele membre. Foarte succint, acest regulament permite ca, la cererea Comisiei Europene, Consiliul să adopte, printre altele, măsuri precum suspendarea fondurilor europene date statelor membre sau suspendarea aprobării unuia sau a multor programe finanțate din acest buget. Măsura se aplică pentru orice stat membru care, prin acțiunile sale, pune presiune asupra independenței justiției și nu numai, punând astfel în pericol folosirea corectă a banilor publici. Altfel spus, banii europeni nu pot să meargă în locuri nesigure și instabile, în care, din cauza nerespectării statului de drept, nu există garanții suficiente împotriva corupției sau fraudelor financiare.
Ungaria și Polonia au formulat două acțiuni în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, solicitând anularea regulamentului. În susținerea acțiunilor lor, acestea invocă absența sau caracterul inadecvat al temeiului juridic ales pentru regulament, incompatibilitatea acestuia cu articolul 7 TUE și încălcarea principiului securității juridice.
Polonia și Ungaria sunt primele țări împotriva cărora ar putea fi aplicat pentru prima dată acest mecanism strict de condiționalitate. Însă, la o analiză a situației actuale privind statul de drept și ultimele decizii ale CJUE privind România, dacă sfidarea legilor justiției continuă, riscăm și noi să ni se blocheze fondurile europene dacă nu începe reformele privind Legile Justiției, desființarea Secției Speciale și dacă nu respectă celelalte recomandări din MCV .
De ce s-a ajuns aici?
În cadrul ultimelor negocieri privind noul Cadru Financiar Multianual, care prevede împărțirea bugetului european pe perioada 2021-2027, discuțiile au fost foarte tensionate. În contextul pandemiei și al impactului asupra crizei economice, Uniunea Europeană a făcut o mișcare ambițioasă și s-a împrumutat cu 750 de miliarde de euro pe piețele financiare pentru ca toate statele membre să aibă fondurile necesare pentru a depăși impactul pandemiei. Așadar, pe lângă bugetul clasic al Uniunii, aveau să se adauge și acești bani, ajungându-se la un ajutor de peste 1800 miliarde euro.
Însă pe cât de necesari erau acești bani, pe atât de mare era frica delapidării, fraudei și corupției cu banii europeni care riscau să ajungă în mâna oligarhilor și guvernelor cu tendințe autocrate din Ungaria și Polonia. Din acest motiv, Parlamentul european a făcut presiuni ca banii europeni să fie condiționați de respectarea statului de drept, pentru a se asigura că banii ajung la cetățeni, nu în buzunarele unor lideri autocrați. Prin presiunea și amenințarea blocării adoptării pachetului, dar și cu ajutorul unei majorități în Consiliu în timpul negocierilor CFM pentru 2021-2027, Parlamentul a obținut ceva ce părea irealizabil dată fiind poziția timidă a Uniunii pe acest subiect: un regulament european care să condiționeze acești bani de respectarea statului de drept. Deși Ungaria și Polonia nu au dorit acest regulament, nevoia banilor pentru redresarea economiei a devenit prioritară, cele două țări sperând că vor putea să conteste ulterior temeiul regulamentului.
Deși regulamentul a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2021, Comisia Europeană nu a activat deocamdată acest mecanism, și nu pentru că nu ar fi avut destule motive, ci pentru că regulamentul a fost atacat la Curtea Justiție a Uniunii Europene de către Polonia și Ungaria, la o lună de la publicarea în Monitorul oficial european.
Regulamentul nr. 2092/2020 privind statul de drept este asemenea unei legi care este votată de Parlamentul României. Așa cum legea națională poate fi atacată la CCR pentru a verifica compatibilitatea cu Constituția, exact așa este prevăzută posibilitatea atacării unui act legislativ european în raport cu Tratatele. CJUE se comportă precum o Curte Constituțională și analizează dacă competențele Uniunii sunt respectate. Acesta se numește recurs în anulare, prevăzut la articolul 263 din TFUE. Polonia și Ungaria au început acest proces și în hotărârea de astăzi au pierdut. CJUE confirmă “constituționalitatea” regulamentului.
Din păcate, această amânare a aplicării regulamentului până la testul de constituționalitate nu a fost de foarte mare ajutor. Având în vedere degradarea din ultimii ani a democrației și statului de drept în unele state membre, Uniunea Europeană ajunsese, până la adoptarea acestui mecanism, fără putere în fața unor lideri autocrați în devenire, care fac presiuni asupra justiției, capturează instituții și mass media tocmai pentru a beneficia în continuare de roadele unei corupții evidente.
Uniunea Europeană avea, până astăzi, instrumente ineficiente din perspectivă juridică pentru a combate nerespectarea dreptului UE și a statului de drept. Cel mai cunoscut instrument este procedura de infringement, care conducea la amenzi pentru guvernele refractare. Până și crearea noului Parchet european condus de Laura Codruta Kovesi este o solutie limitată prin natura sa, căci doar 22 Membre state participă în ceea ce se cheamă cooperarea consolidată.
Însă, în acest ultim an, Comisia Europeană nu a stat degeaba. Aceasta a început mai multe proceduri de infringement împotriva Poloniei și Ungariei, iar măsura cea mai puternică este că PNRR-urile Ungariei și Poloniei nu au fost încă aprobate și nu vor fi până când cele 2 state membre nu introduce în planuri măsuri concrete de combatere a corupției. Vorbim despre 36 miliarde EUR pentru Polonia și 7,2 miliarde EUR pentru Ungaria, bani care nu pot ajunge la cetățenii polonezi și maghiari fiindcă guvernele lor nu fac eforturile necesare pentru a ne asigura că vor folosi banii pentru binele oamenilor.
Ce spune concret decizia?
Ungaria și Polonia au formulat două acțiuni în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, solicitând anularea regulamentului. În susținerea acțiunilor lor, acestea invocă, printre alte motive, absența sau caracterul inadecvat al temeiului juridic ales pentru regulament, incompatibilitatea acestuia cu articolul 7 TUE 2 și încălcarea principiului securității juridice.
Curtea demontează rând pe rând aceste plângeri. Curtea de Justiție a Uniunii Europene urmează silogismul Avocatului general Campos publicat pe 2 decembrie 2021, în favoarea conformității regulamentului cu tratatele fondatoare.
Curtea amintește că “respectarea de către statele membre a valorilor comune pe care se întemeiază Uniunea, care au fost identificate și sunt împărtășite de acestea și care definesc identitatea însăși a Uniunii ca ordine juridică comună acestor state , printre care statul de drept și solidaritatea, justifică încrederea reciprocă între aceste state. Întrucât această respectare constituie astfel o condiție pentru exercitarea tuturor drepturilor care decurg din aplicarea tratatelor unui stat membru, Uniunea trebuie să fie în măsură, în limitele atribuțiilor sale, să apere aceste valori.”
Curtea spune că acest regulament instituie un mecanism necesar pentru a asigura execuția corectă a bugetului Uniunii atunci când un stat membru săvârșește încălcări ale principiilor statului de drept care pun în pericol buna gestionare a fondurilor Uniunii sau interesele sale financiare. În acest context, regulamentul nu urmărește să protejeze statul de drept prin intermediul unui mecanism similar celui prevăzut la articolul 7 TUE, ci instituie un instrument de condiționalitate financiară pentru a proteja această valoare a Uniunii. În timp ce articolul 7 TUE condiționează adoptarea măsurilor de constatarea existenței unei încălcări grave și persistente a valorilor Uniunii de către un stat membru, regulamentul nu privește decât încălcarea principiilor statului de drept, de către un stat membru, care afectează sau riscă să afecteze, în mod grav și direct, buna gestiune financiară a bugetului sau protecția intereselor financiare ale Uniunii.
Regulamentul impune să existe o legătură reală între încălcarea statului de drept și execuția bugetară, astfel încât acest regulament nu este aplicabil tuturor încălcărilor statului de drept, ci numai acelor încălcări care au o legătură directă cu gestionarea bugetului Uniunii. Curtea oferă totusi anumite nuanțe si precizează că măsurile de protecție care pot fi adoptate trebuie să fie proporționale cu impactul încălcării constatate asupra bugetului Uniunii.
Articolul 3 din regulamentul nr. 2092/2020 detaliază elemente care pot constitui încălcări ale principiilor statului de drept:
“Periclitarea independenței sistemului judiciar; faptul de a nu preveni, corecta sau sancționa decizii arbitrare sau ilegale luate de autoritățile publice, inclusiv de autoritățile de asigurare a respectării legii, faptul de a nu pune la dispoziție resurse financiare și umane, afectând funcționarea corespunzătoare a acestora, sau nerespectarea obligației de a garanta absența conflictelor de interese; limitarea disponibilității și a eficacității căilor de atac, inclusiv prin intermediul unor norme procedurale restrictive și neexecutarea hotărârilor judecătorești sau limitarea investigării, a urmăririi penale sau a sancționării efective a încălcărilor legii.”
Foarte important de subliniat, acest regulament impune protecția beneficiarilor reali ai programelor finanțate din bugetul Uniunii, astfel încât corecția financiară adoptată de instituțiile Uniunii trebuie să fie suportată de statul membru autor al încălcării și nu trebuie repercutată asupra beneficiarilor fondurilor, care sunt străini de această încălcare.
Uniunea Europeană nu poate să hrănească totalitarismul și autocrația
Degradarea statului de drept, atacurile aduse independenței justiției, nerespectarea deciziilor CJUE au început să surpe încet, încet democrația europeană și să aducă în prim plan o adevărată criză a credibilității Uniunii Europene Niciun stat membru nu este perfect și nu se poate lăuda că respectă întru totul statul de drept. De aceea, UE trebuie să beneficieze de mecanisme și garanții prin care să poată sanctiona nerespectarea statului de drept
Sursa: Alin Orgoan, hotnews.ro
