163057 – 14012022 – Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat la Interviurile Digi24.ro că Alianța își dorește continuarea dialogului cu Federația Rusă pentru detensionarea situației de la granița cu Ucraina. Oficialul NATO recunoaște însă că „suntem în fața celui mai complicat moment de securitate pentru Europa din ultimii 30 de ani”.
Principalele declarații:
Acțiunile agresive ale Federației Ruse în jurul și în interiorul Ucrainei astăzi, ce s-a întâmplat în urmă cu câțiva ani de zile prin anexarea ilegală a Crimeei, acțiunile maligne pe care Federația Rusă le întreprinde în domeniul cibernetic, în domeniul hibrid, dezinformare, dar mai ales această mobilizare neobișnuită și periculoasă de trupe în jurul Ucrainei crează o evidență și noi spunem lucrurilor pe nume, că suntem în fața celui mai complicat moment de securitate pentru Europa din ultimii 30 de ani.
Și pentru că este un moment complicat, încurajăm dialogul cu Federația Rusă pentru că dialogul este util mai ales atunci când sunt probleme complicate. Am urmărit declarațiile pe care domnul Lavrov le-a avut, și pe care partea rusă le-a avut, ceea ce vreau să spun este că dorința noastră de dialog confirmată de întreaga alianță rămâne valabilă și chiar dacă există o diferență imporantă între propunerile pe care Federația Rusă le-a făcut sunt și lucruri în care credem că putem să avem un dialog constructiv și să detensionăm o situație periculoasă.
În declarațiile purtătorului de cuvânt de la Kremlin, de ieri, arată că Rusia așteaptă din partea noastră propuneri în scris. Ceea ce vom și face. Pentru că atunci când am spus că sunt lucruri de neacceptat, printre care revenirea la situația dinainte de 1997, lucru neacceptabil pentru NATO, lucru care nu se va schimba, sau că cineva poate să dicteze, să aibă un veto asupra dreptului unei națiuni europene de a-și alege alianțele, nu vom accepta niciodată.
Dar există, și aici vom face propuneri în scris, zone în care trebuie să încercăm și sperăm să avem o înțelegere între cele două părți.
Am vorbit de transparență, de controlul armamentelor, de linii de comunicații, deci există spațiu pentru continuarea consiliului NATO-Rusia.
Și partea americană, cu care ne consultăm îndeaproape va face același lucru. Între NATO și SUA există o perfectă coordonare, între NATO și UE există o perfectă coordonare și toți aliații au demonstrat că suntem extrem de uniți, iar acest front comun este un front redutabil. Sperăm ca Federația Rusă să înțeleagă că o nouă aventură militară în Ucraina, sau o destabilizare agresivă a Ucrainei va avea consecințe în relațiile cu NATO, în relațiile cu Europa și în general cu privire la interesele Federației Ruse în Europa și în lume.
NATO este o organizație politico-militară defensivă. Tot ce înseamnă acest narativ persistent al Federației Ruse că NATO ar fi o amenințare este un neadevăr. Suntem creați în mod explicit să chemăm să apărăm cetățenii și teritoriul țările aliate, cu atât mai mult în flancul estic care geografic este mai aproape de Federația Rusă și mai expus acestor riscuri de securitate.
Avem pregătirea pentru a ne apăra teritoriul și populația. Este bine să fim vigilenți.
Nu întrevedem un risc la adresa securității țărilor aliate, dar Ucraina, care nu este un aliat NATO dar este un partener foarte important este astăzi sub o severă amenințare și o amenințare de intervenție militară este inacceptabilă.
În următoarele zile vom transmite părții ruse în scris propunerile noastre și sperăm că de acolo să avem un nou consiliu NATO -Rusia să încercăm să găsim soluții pentru a detensiona acestă criză de securitate.
Nu luăm în calcul un scenariu de conflict între NATO și Federația Rusă, luăm în calcul un scenariu de destabilizare și conflict. Militarii au meseria să anticipeze scenariile mai puțin plăcute. Noi la nivel politic suntem în perfectă sincronizare cu comandații noștri militari.
Protejarea teritoriului și populațiilor țărilor aliate – suntem vigilenți. Și românii, și alți cetățeni de pe flancul estic pot să fie siguri de faptul că ne facem datoria și suntem extrem de pregătiți să facem față oricăror situații.
Instituțiile specializate din țările NATO urmăresc astfel de incidente masive (n.red. atacul cibernetic din Ucraina). Există o lungă serie de atacuri cibernetice din partea Rusiei. Împotriva tuturor aliaților (n.red. inclusiv împotriva României).
Le-am spus foarte clar la negocieri ce se întâmplă la nivelul atacurilor cibernetice, la nivelul atacurilor hibride, ce se întâmplă în spațiul extraterestru unde există în continuare o dimensiune de competiție care poate să degenereze în lucruri mai complicate.
Cu cât este mai complicată situația cu atât este mai mare nevoia de dialog.
Există în lumea contemporană și acest lucru va deveni și mai complex în viitor o lărgire masivă a definirii conceptului de securitate. Pe lângă partea militară, undeva sub articolul 5, există un evantai de instrumente de descurajare care sunt: cibernetic, hibrid, informare, știri neadevărate, intervenți în alegerile din țările NATO, deci spectrul riscurilor de securitate s-au exstins. Pe lângă ceea ce avem ca risc militar convențional, există și un evantai de riscuri de natură mai recentă la adresa securității noastre, unde suntem chemați cu toții să luăm măsuri.
Salut și felicit România că a reușit să obțină centrul de competențe ciber la nivelul UE și centrul de reziliență.
Este important ca fiecare țară să își întărească reziliența.
Faptul că noi am avut această consecvență, și România și Polonia să aderăm la NATO prin propria noastră dorință. Intrarea în NATO a reprezentat și această garanție de securitate. Uitați-vă că istoria nu s-a terminat și ceea ce am crezut că va fi o lungă perioadă de calm, ne demonstrează și Federația rusă că am luat decizia cea mai înțeleaptă să aderăm la NATO, am deschis și ușa intrării în Europa prin aderarea la NATO, și utiați-vă că Federația Rusă ne propune, lucru pe care l-am respins fără să avem vreo ezitare, să se revină la situația dinainte de extinderea NATO. Și de aceea cred că pentru România, pentru țările noastre, această garanție de securitate este mai valoroasă decât oricând. Pentru că nu este doar un loc unde suntem siguri că nu vom păți lucruri pe care le-am mai pățit în istoria agitată a României, dar și pentru că acolo este locul nostru natural în familia democratică occidentală.
Există modalități practice pe care noi le oferim Ucrainei, Republici Moldova în diverse manifestări. Ceea ce noi am oferit au fost inclusiv elemente de întărire a rezilienței Ucrainei. Vom continua să suținem aceste țări. Nimeni nu poate să dicteze unei țări suverane în Europa direcția pe care trebuie să o ia. Dacă acceptăm asta, înseamnă că acceptăm să revenim la sferele de influență din Europa, și aceasta este cea mai bună rețetă pentru a reveni la tragediile din Europa. Cel mai bun lucru este să lăsăm țărilor europene să își aleagă direcția.
Nu vom accepta niciodată să abandonăm dreptul de a ne proteja aliații.
NATO nu este o organizație care să impună sancțiuni, în schimb țările aliate, țările din UE o vor face. Pe lângă aceste costuri importante de natură financiară, politică, tehnologică, mai există și o altă consecință pe care Federația Rusă sper să o înțeleagă. Dacă ne întoarcem în 2014, până în acel moment NATO nu avea nicio prezență militară permanentă în țările noi din NATO. Aveam exerciții militare, dar după 2014 a luat NATO deciza să mergem cu prezență pe est, în baltice, în Polonia, în România, pentru că acțiunile Federației Ruse au condus, au impus NATO să ia măsuri de descurajare.
Dacă Federația Rusă va continua să agrese o țară, chiar dacă nu este membru NATO, noi vom continua să luăm măsuri suplimentare de întărire a flancului estic.
Noi am spus foarte clar Federației Ruse: „mergeți din nou cu acțiuni agresive împotriva unui stat suveran, chiar dacă nu vom interveni militar în acel conflict, asta nu înseamnă că nu vom continua să ne întărim această postură.”
România, și alte țări de pe flancul estic, sunt în mod normal îngrijorați de această situație. Este un reflex instituțional ca atunci când se schimbă contextul de securitate noi să luăm măsuri pentru a anihila aceste riscuri.
Vreau să dau un mesaj de calm și de încredere pentru publicul nostru, pentru că NATO este vigilent și ne vom face datoria.
Aderarea la NATO și consecința care a derivat din aderarea la NATO, aderarea la UE, reprezintă cea mai mare garanția de securitatea din istoria națiunii române. Nu am avut niciodată o ancoră de securitate mai puternică decât acum. Suntem în cel mai bun de securitate al istoriei țării noastre.
Competiția între marile puteri nu se oprește niciodată. Trebuie să investim în alianțele noastre, să investim într-o Românie mai puternic în interior. Este foarte important să înțelegem ca această șansă istorică este o șansă cum România nu a mai avut în întreaga istorie agiatată.
Sfatul meu este să devenim mai puternici, mai robuști, mai puternici economic.
Un climat de securitate deteriorat înseamnă un climat general mai îngrijorător. Noi lucrăm să evităm o nouă criză militară în Ucraina. În mod evident dacă se ajunge la ceea ce se discută cu privire la măsuri de natură economică, vor fi costuri și pentru noi, dar dacă stăm să ne uităm la nivelul de cost și de daune la adresa Federației Ruse, evident acest cost este realitv minim.
NATO nu se extinde prin deciza NATO. Țări care vor să adere la NATO, aplică și NATO decide dacă împlinește acea țară consensul și condițiile.
Vorbim de linii roșii, există linii neechivoce care definesc liniile de securitate.
Sperăm în continuare ca Federația Rusă să înțeleagă că normele acceptate de toți, acelea sunt cu adevarat linii directoare, regulile fundamentale ale stabilității și predictibilității la nivel european și la nivel global.
