162677 – 16122021 – Comisia Europeană a prezentat forma revizuită a masterplanului european pentru transporturi (TEN-T), care va forma o rețea de căi ferate, căi navigabile, porturi, aeroporturi şi autostrăzi grupate în nouă coridoare care traversează continentul. România va face parte din două astfel de coridoare. Rețeaua va trebui să fie operațională până în 2050.
Noua politică de transporturi trebuie transpusă în practică în trei etape: nucleul rețelei, până în 2030, nucleul extins al rețelei, până în 2040, iar la final întreaga rețea.
Rețeaua a fost „desenată” inițial în 2013, iar acum a fost revizuită în acord cu ultimele reglementări în domeniu.
În privința țării noastre, România va face parte din două dintre cele nouă coridoare trans-europene.
Coridorul Rin – Dunăre, care există deja și va fi întărit. Coridorul va lega România (inclusv două porturi de la Marea Neagră – Constanța și Sulina) de centrul economic al Europei: Germania.
Va face, de asemenea, legătura, între porturi majore majore de la Marea Baltică și Marea Nordului (Rostock, Hamburg, Bremen).
Coridorul traversează Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Serbia, Austria, Cehia.
Coridorul Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee, care urmează să conecteze pe direcție nord-sud statele membre din estul UE.
Acest coridor va crea o nouă conexiune între Polonia, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria, Grecia.
În privința căilor de transport, noua rețea TEN-T prevede pentru România o autostradă care va lega țara noastră (pe ruta Constanța, București, Brașov, Sibiu, Cluj-Napoca, Oradea) de centrul Europei prin Budapeste și Viena.
Mai multe secțiuni de drumuri și căi ferate de-a lungul graniței de vest a României vor fi incluse în Coridorul Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee, ceea ce va contribui la accelerarea realizării rețelei TEN-T în România (vor trebui finalizate până în 2040).
Capitolul rezervat României poate fi consultat aici:
Adina Vălean: Rețeaua va conecta peste 400 de orașe mari
Comisarul european Adina Vălean a explicat la Interviurile Digi24.ro ce înseamnă pentru România noul Masterplan de transporturi al Uniunii Europene. Aceasta spune că până în 2030 România trebuie să finalizeze proiectele de infrastructură care fac parte din rețeaua principală a Uniunii Europene (nucleul rețelei).
„De pildă, autostrada A8 trebuie să fie gata în 2026, pentru că este în PNRR. Autostrada A7 în 2030, pentru că e pe rețeaua principală. România are prinse tronsoane de cale ferată importante de pe rețeaua principală. Are un angajament pe fondurile de coeziune pentru un tunel la Brașov care să ne permită în timp până în 2040 dezvoltarea unei linii de mare viteză”, a declarat Adina Vălean.
De asemenea, viitoarea rețea va conecta 424 de oraşe mari din Europa, a mai spus comisarul european pentru Transporturi.
„Pe aceste rețele sunt orașe. Până acum au fost considerate noduri urbane doar cele foarte mari. Erau în Europa 80, acuma sunt peste 400 pentru că am schimbat standardul. Pentru că am observat că pentru a face mai bine transferul e bine să includem în rețea cât mai multe orașe mari. Am inclus orașele cu o populație de peste 100.000. România are 22 acum, în trecut erau doar București și Timișoara. Vor avea o obligație suplimentară de care va fi condiționată finanțarea, anume să aibă niște planuri de mobilitate sustenabilă care să includă și partea de aprovizionare, logistică, digitalizare, transport inteligent. Trebuie măcar un plan până în 2025”.
