Consiliul UE a adoptat noua Politică Agricolă Comună

Procesul de reformare a PAC a început în 2018, când Comisia și-a publicat propunerea inițială. În octombrie 2020, Consiliul și Parlamentul European și-au adoptat pozițiile de negociere, lansând nouă luni de negocieri care au culminat cu un acord politic la care s-a ajuns în iunie 2021.

Noua PAC, care începe în 2023, se axează pe nouă obiective specifice, legate de durabilitatea socială, de mediu și economică în agricultură și în zonele rurale.

O caracteristică esențială a noii politici este introducerea unor planuri strategice la nivelul statelor membre, care să permită guvernelor naționale să adapteze dispozițiile PAC la nevoile comunităților lor agricole, în cooperare cu autoritățile locale și cu părțile interesate relevante. De asemenea, politica este cea mai ambițioasă din punct de vedere ecologic până în prezent, un sfert din plățile directe fiind rezervate practicilor agricole verzi. În plus, este prima PAC care include o dimensiune socială menită să garanteze condiții adecvate de ocupare a forței de muncă pentru lucrătorii agricoli.

Cele 9 obiective ale  Politicii Agricole Comune urmăresc

• să asigure agricultorilor un venit echitabil;
• să stimuleze competitivitatea;
• să restabilească echilibrul de putere în lanțul alimentar;
• să combată schimbările climatice;
• să protejeze mediul;
• să conserve peisajele și biodiversitatea;
• să sprijine reînnoirea generațională;
• să ajute la dinamizarea zonelor rurale;
• să protejeze calitatea alimentelor și sănătatea.

Ce se întâmplă în continuare?

Cele trei regulamente care alcătuiesc pachetul de reformă a PAC vor fi semnate atât de Consiliu, cât și de Parlament și vor fi publicate în Jurnalul Oficial. Statele membre trebuie să își prezinte proiectele de planuri strategice până la 1 ianuarie 2022, după care Comisia va începe procesul de evaluare a acestor planuri și va furniza feedback. Noua PAC va intra în vigoare din 2023 și se va aplica până în 2027.

Politica agricolă comună (PAC) reprezintă aproximativ o treime din bugetul UE. Aceasta urmărește:

• să asigure aprovizionarea cetățenilor UE cu alimente sigure și la prețuri convenabile
• să garanteze un nivel de trai echitabil pentru fermieri
• să conserve resursele naturale și să respecte mediul înconjurător

Inițial, se intenționa ca regulamentele propuse să se aplice de la 1 ianuarie 2021. Din cauza unor întârzieri în procesul de negociere, parțial legate de cele privind bugetul pe termen lung al UE, în octombrie 2019 Comisia a propus un regulament de tranziție care a fost ulterior adoptat de Consiliu și de Parlamentul European. În consecință, PAC reformată se va aplica din 2023 până în 2027.

Obiective și de instrumente convenite la nivelul UE

Propunerile Comisiei cuprind următoarele elemente la nivelul UE:

• un set unic de obiective, stabilite la nivelul UE pentru întreaga PAC, prin care se prezintă ceea ce își dorește să obțină această politică, pentru fermieri, pentru cetățeni și pentru climă
• un set larg de instrumente conținând tipuri generale de intervenții convenite la nivelul UE, care stabilesc ce pot statele membre să facă pentru a atinge obiectivele PAC
• un set comun de indicatori de rezultat convenit la nivelul UE, pentru a asigura condiții echitabile la evaluarea eficacității măsurilor utilizate

Fiecare țară este apoi liberă să aleagă intervențiile specifice pe care le consideră cele mai eficace în raport cu obiectivele sale specifice, pe baza unei evaluări clare a nevoilor sale proprii.

Principalele aspecte ale propunerilor sunt:

• o mai bună direcționare a plăților directe și a intervențiilor pentru dezvoltarea rurală, ambele categorii făcând obiectul unei planificări strategice
• o nouă arhitectură „verde” bazată pe condițiile de mediu care trebuie respectate de către fermieri și măsuri voluntare suplimentare în cadrul ambilor piloni
• o abordare bazată pe performanță, conform căreia statele membre ar trebui să raporteze realizările lor în fiecare an

Planificarea strategică pentru fiecare stat membru

Propunerile precizează că la nivelul statelor membre:

• fiecare stat membru al UE va trebui să efectueze o analiză SWOT amplă, să identifice nevoile sale specifice și să elaboreze un plan strategic PAC
• fiecare plan va arăta modul în care statul membru în cauză urmează să utilizeze finanțarea PAC pentru a răspunde nevoilor respective, precizând instrumentele care vor fi utilizate și stabilind ținte proprii
• fiecare plan strategic PAC va necesita aprobarea prealabilă a Comisiei, pentru a garanta coerența în raport cu obiectivele stabilite la nivelul UE
• statele membre vor transmite Comisiei un raport privind performanța, pentru a arăta progresele înregistrate în direcția atingerii țintelor stabilite ca indicatori de rezultat

Planurile strategice vor fi verificate pentru a se garanta că nu generează distorsiuni ale pieței unice sau o povară excesivă pentru beneficiari sau pentru administrații. Comisia va analiza apoi rapoartele și va propune recomandări pentru îmbunătățirea performanței, dacă va fi necesar.

Garantarea unui nivel mai înalt de ambiție în acțiunile de mediu și climatice

Propunerile Comisiei includ, de asemenea, următoarele noi obligații și stimulente pentru fermieri:

• conservarea solurilor bogate în carbon, prin protejarea zonelor umede și a turbăriilor
• un instrument obligatoriu de gestionare a nutrienților, vizând îmbunătățirea calității apei și reducerea nivelurilor amoniacului și protoxidului de azot
• rotația culturilor, în locul diversificării culturilor
• includerea de către statele membre ale UE, în planurile lor, a unor programe ecologice pentru a sprijini și/sau a stimula fermierii să utilizeze practici agricole benefice pentru climă și mediu, în plus față de cerințele obligatorii

Distribuirea mai echitabilă a plăților

Pentru a asigura stabilitatea și previzibilitatea, sprijinul pentru venit va rămâne o parte esențială a PAC, cu unele modificări, cum ar fi:

• statele membre ar trebui să se asigure că, până în 2027, toate drepturile la plată ajung la o valoare de cel puțin 75% din valoarea medie națională (convergență internă). În temeiul convergenței externe, toate statele membre al căror nivel de sprijin direct per hectar este mai mic de 90% din media UE ar cunoaște o reducere la jumătate a acestui decalaj până în 2027
• statele membre ar trebui să reducă plățile directe per fermier începând de la 60 000 EUR/an și să le plafoneze (să le întrerupă) la 100 000 EUR/an. Salariile agricole ar fi deduse înainte ca plățile directe să fie reduse/plafonate
• un sprijin redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității ar avea ca scop redistribuirea ajutoarelor de la fermele mai mari către fermele mai mici și/sau fermele mijlocii. Acesta ar fi finanțat în principal prin plafonarea plăților directe și ar urma să înlocuiască actuala plată redistributivă facultativă