162687 – 16122021 – Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu” (ISPRI) și CCSLARICS (Centrul de Cercetări Sociologice LARICS), sub egida Secretariatului de Stat pentru Culte, au lansat la 16 decembrie 2021 a doua ediție a Barometrului Vieții Religioase.
Datele pentru realizarea Barometrului au fost culese, verificate și analizate în perioada 3 decembrie – 14 decembrie 2021 în București și în toate județele României, pe baza unui chestionar telefonic.
Barometrul Vieții Religioase, interpretarea sociologică a datelor
83% dintre români se consideră sigur sau mai degrabă persoane religioase.
67% dintre români spun că educația religioasă în școli este necesară.
72% dintre români consideră că vaccinarea nu este împotriva credinței sau a religiei.
Încrederea în Armată (67%) și Biserică (62%) se mențin la cote înalte, chiar dacă înregistrează scăderi față de ediția de anul trecut a Barometrului. Desigur, față de anul trecut, contextul pandemic a început să fie mai degrabă parte a normalului decât o surpriză, inclusiv presiunea acestui context pe publicul din țara noastră fiind mai mică.
78% dintre români consideră că relațiile dintre diferitele religii/culte prezente în țara noastre sunt bune sau foarte bune (scorul acestui indicator de anul trecut era de 77%).
83% dintre români se consideră sigur sau mai degrabă persoane religioase (anul trecut, în contextul șocului pandemic, 89% spuneau că sunt persoane religioase). Acest indicator nu se referă strict la religie, ci și la raportarea la biserici/culte. Desigur, gradul de religiozitate crește în funcție de vârstă.
Dacă vorbim despre declararea credinței în Dumnezeu, cifrele sunt mai mari decât la religiozitate. Aproape 90% din publicul nostru a răspuns ”Da” la întrebarea privind credința în Dumnezeu, cifra fiind aproape neschimbată față de anul trecut. Nu sunt diferențe semnificative la declararea credinței în Dumnezeu pe diferite segmente de vârstă, spre deosebire de întrebarea de mai sus, cea referitoare la religiozitate.
53-54% din public se roagă zilnic sau aproape zilnic și 23% dintre subiecți spun că merg la biserică săptămânal sau mai des.
89% dintre români spun că religia nu împiedică în niciun fel apartenența României la UE și la spațiul euroatlantic. Cifrele la această întrebare sunt similare celor de anul trecut.
53% dintre români au o percepție pozitivă sau foarte pozitivă privind UE și 56% privind NATO.
67% dintre români spun că educația religioasă în școli este necesară (anul trecut, cifra era de 72%).
Revenirea la o oarecare normalitate în 2021 față de 2020 a modificat și percepția relației dintre stat și culte: anul acesta, 43% dintre români spun că relația dintre stat și cultele religioase este echilibrată și corectă – anul trecut, doar 29% considerau această relație ca fiind echilibrată și corectă.
Doar 12% dintre români consideră că oamenii credincioși nu ar trebui să se vaccineze. 72% dintre români spun că vaccinarea nu este împotriva credinței/religiei.
60% dintre români sunt categoric sau mai degrabă de acord cu vaccinarea împotriva covid 19.
11% încă se mai gândesc, 27-28% sunt categoric sau mai degrabă împotrivă. Persoanele mai puțin religioase au o ușoară tendință de a fi mai favorabile vaccinării decât cele mai religioase, dar diferențele dintre persoanele religioase și cele nereligioase în privința acordului cu vaccinarea sunt foarte mici și nu sunt semnificative statistic. Desigur, să reținem că persoanele care se declară religioase sunt mult mai multe decât cele care se declară nereligioase la noi în țară.
